ICCJ. Decizia nr. 7163/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7163/2007
Dosar nr. 300/2/200.
Şedinţa publică din 30 octombrie 200.
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 19 octombrie 2001, reclamanta C.P. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi SC B.T. SA, obligarea pârâţilor de a-i restitui în deplină proprietate, imobilul din Bucureşti, fostă proprietate a autorului său I.C.M.
Investit cu soluţionarea litigiului, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 1432 din 25 septembrie 2001, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active – invocată de pârâta SC B.T. SA - şi în consecinţă a respins acţiunea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
A respins totodată cererea de suspendare formulată de reclamantă, în baza dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001.
A obligat-o pe reclamantă să plătească pârâtei SC B.T. SA, suma de 1.000.000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada identităţii dintre titularul dreptului subiectiv dedus judecăţii şi persoana care pretinde a deţine acest drept, cu atât mai mult cu cât la dosar nu există un titlu de proprietate asupra imobilului, al persoanei despre care reclamanta pretinde că ar fi fost proprietarul acestuia.
Totodată, s-a apreciat că excepţia lipsei calităţii procesuale active, analizată, este prioritară faţă de cererea de suspendare a cauzei formulată în baza art. 47 din Legea nr. 10/2001.
În ce priveşte solicitarea pârâtei SC B.T. SA, de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat, instanţa a făcut aplicaţiunea art. 274 alin. (3) C. proc. civ., apreciind că suma de 1.000.000 lei vechi este suficientă în raport de complexitatea cauzei dedusă judecăţii şi activitatea de reprezentare juridică depusă în vederea soluţionării litigiului.
Prin Decizia nr. 58/A din 29 ianuarie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă şi admiţând apelul pârâtei SC B.T. SA, a schimbat în parte sentinţa în sensul că a obligat-o pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50.000.000 lei (ROL) către pârâtă.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a reţinut în esenţă că sentinţa civilă nr. 1036 din 14 septembrie 1999, dată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, invocată de reclamantă în sprijinul cererii sale, nu face dovada calităţii de moştenitoare a acesteia după defunctul I.C.M., neputând deci constitui o legitimare procesuală, în cauză.
Cât priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001, s-a reţinut că instanţa de fond a procedat corect la respingerea cererii de suspendare întrucât textul este aplicabil doar acţiunilor care se aflau în curs de judecată la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Referitor la criticile formulate de apelanta pârâtă s-a reţinut că, onorariul achitat de aceasta avocatului reflectă şi valoarea imobilului în litigiu astfel că reducerea acestuia în baza art. 274 alin. (3) C. proc. civ., la 1 milion de lei vechi, nu corespunde complexităţii şi importanţei cauzei, atât pentru pârâta SC B.T. SA cât şi pentru activitatea avocatului ales.
În cauză, a declarat recurs în termen legal reclamanta C.P. care, fără a indica temeiul juridic pe care-şi întemeiază calea extraordinară de atac, susţine în esenţă că acţiunea a fost greşit respinsă, nefiind avută în vedere sentinţa civilă nr. 1036/1999 a Curţii de Apel Bucureşti, prin care i s-a respins ca nefondată acţiunea prin care a solicitat o copie de pe testamentul olograf din 14 februarie 1933 întocmit de numitul I.C.M.
Totodată, recurenta mai solicită şi „anularea" dispoziţiei vizând obligarea sa la plata sumei de 50.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Recursul urmează a se respinge ca nefondat în considerarea următoarelor argumente.
Prin sentinţa civilă nr. 1036 din 14 septembrie 1999 Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins cererea reclamantei C.P., formulată în contradictoriu cu Arhivele Naţionale, având ca obiect eliberarea unor acte, respectiv copii testamentare, reţinându-se că nu s-a făcut dovada vătămării reclamantei într-un drept al său recunoscut de lege prin necomunicarea actelor cerute, atâta vreme cât aceste acte nu se găsesc în depozitarea Arhivelor Naţionale.
Această hotărâre judecătorească, pronunţată de altfel în acord cu dispoziţiile legii, nu produce nici un efect juridic de natură să-i confere reclamantei, astfel cum aceasta susţine, calitatea de moştenitoare a defunctului I.C.M.
De altfel, reclamanta nu a depus, în sprijinul susţinerilor sale, nici un act de stare civilă sau certificat de moştenitor care să ateste legătura sa de rudenie, respectiv calitatea de succesoare a fostului proprietar al imobilului.
În consecinţă, în mod corect acţiunea a fost respinsă ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cât priveşte cuantumul onorariului de avocat, instanţa de control judiciar a reţinut corect că acesta trebuie raportat şi la valoarea imobilului în litigiu, activitatea avocatului nerezumându-se, în speţă, doar la dosarul aflat pe rolul instanţei ci şi la cercetarea unor documente aflate în posesia unor instituţii de stat, aferente perioadei de după anul 1933, când se pretinde că ar fi fost întocmit testamentul.
Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere şi Decizia nr. 3564/1999 a Uniunii Avocaţilor din România care a stabilit onorarii minimale, pentru cauzele civile a căror valoare este mai mare de 500 milioane de lei vechi.
Aşa fiind, în mod corect s-a reţinut că reducerea onorariului în baza art. 274 alin. (3) C. proc. civ. la 1 milion de lei vechi, nu reflectă complexitatea şi importanţa cauzei atât pentru pârâta SC B.T. SA cât şi pentru activitatea avocatului ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta C.P. împotriva deciziei nr. 58/A din 29 ianuarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III–a civilă.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC B.T. SA
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 7226/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 7175/2007. Civil → |
---|