ICCJ. Decizia nr. 7833/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7833/2007
Dosar nr. 12800/54/2006
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2007
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia civilă, la 3 aprilie 2006 reclamanţii R.G. şi R.S. au solicitat completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 şi îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul aceleiaşi hotărâri.
În motivarea cererii s-a arătat că instanţa a omis să se pronunţe cu privire la măsurile reparatorii în echivalent pentru întregul imobil situat în Calafat, judeţ Dolj.
Din eroare de calcul instanţa a stabilit că suma ce se cuvine reclamanţilor trebuie stabilită prin scăderea din valoarea actuală a imobilului a valorii încasate de reclamanţi la data preluării imobilului.
Prin sentinţa civilă nr. 427 din 28 aprilie 2006 Tribunalul Dolj, secţia civilă, a respins cererea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că din cuprinsul notificării formulată de reclamanţi la 11 iulie 2007 cât şi din cuprinsul contestaţiei împotriva Dispoziţiei nr. 1053 din 16 noiembrie 2004 emisă de Primarul municipiului Calafat reiese că obiectul cererii întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 a privit numai acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcţie ce a fost expropriat în temeiul Decretului nr. 468/1978, nu şi pentru teren. In aceste condiţii, instanţa s-a pronunţat în limita învestirii.
Cererea privind îndreptarea erorii materiale este nefondată deoarece suma reţinută de instanţă ca valoare actuală a imobilului construcţie pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii este cea cuprinsă în raportul de expertiză, fiind diferenţa dintre valoarea actualizată a sumei primită la data demolării imobilului şi valoarea de piaţă a construcţiei.
Apelurile declarate de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 427 din 28 aprilie 2006 şi a sentinţei civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 au fost respinse ca nefondate prin Decizia civilă nr. 921 din 28 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
În considerentele hotărârii sale instanţa de apel a arătat că prima instanţă a efectuat două rapoarte de expertiză tehnică pentru determinarea cuantumului despăgubirilor corespunzătoare imobilului construcţie cu destinaţie de locuinţă, şi a omologat raportul de expertiză care a avut în vedere criteriile de evaluare cuprinse în Legea nr. 10/2001.
Cât priveşte hotărârea de completare a dispozitivului, instanţa s-a pronunţat corect în limitele învestirii, numai cu privire la cele solicitate prin notificare, şi care
a făcut obiectul dispoziţiei contestate, neputându-se acorda despăgubiri pentru bunuri ce nu au fost cuprinse în notificare. Terenul aferent construcţiei a constituit obiectul legii fondului funciar, reclamanţilor fiindu-le acordată suprafaţa de 400 mp teren intravilan pe raza municipiului Calafat.
Cererea de îndreptare a erorii materiale a fost soluţionată corect, cuantumul despăgubirilor prevăzute în dispozitiv fiind corespunzătoare valorii imobilului, măsurile reparatorii reprezentând diferenţa dintre valoarea reactualizată a sumei primită la data demolării imobilului şi valoarea de piaţă a construcţiei.
Împotriva acestei hotărâri reclamanţii au declarat recurs critica, nemotivată în drept, vizând următoarele aspecte:
Hotărârea instanţei de apel este nelegală deoarece reclamanţii au depus acte care atestă că au formulat notificare în termenul prevăzut de lege şi pentru teren, iar instanţa a fost învestită cu privire la solicitarea acestora de a li se acorda măsuri reparatorii şi pentru suprafaţa de 330 mp.
În mod greşit şi prin ignorarea actelor depuse la dosar în apel s-a considerat că terenul aferent construcţiei a constituit obiectul legii fondului funciar şi pentru care a fost acordată suprafaţa de 400 mp.
Cât priveşte imobilul construcţie, raportul de expertiză nu este corect şi reclamanţii sunt vădit prejudiciaţi pentru că a fost subevaluat.
Cererea de îndreptare a erorii materiale a fost respinsă în mod greşit, din modalitatea de calcul rezultând o altă sumă decât cea înscrisă în dispozitiv.
Analizând recursul, în limitele criticii formulate prin motivele de recurs şi în raport de dovezile administrate înaintea instanţelor de fond, Înalta Curte a apreciat că recursul este întemeiat în sensul celor ce urmează:
Prin cererea introductivă de instanţă de la 12 ianuarie 2005 reclamanţii R.G. şi R.S. au solicitat anularea Dispoziţiei nr. 1053 din 16 noiembrie 2004 emisă de Primarul municipiului Calafat şi acordarea de despăgubiri pentru imobilul cu destinaţie de locuinţă, demolat abuziv.
În motivarea cererii s-a arătat că imobilul deţinut de reclamanţi până în anul 1984 era compus din 3 camere, 2 holuri, baie, bucătărie, pivniţă, garaj „curte cu beton, împrejmuire cu scândură, canalizare cu hazna de cărămidă, porţi metalice".
La termenul din 8 aprilie 2005 reclamanta R.S. a formulat „supliment de acţiune pentru diferenţa de preţ pentru terenul ce l-am deţinut în zona 0 a municipiului Calafat".
Pronunţându-se asupra cererii de completare a dispozitivului, ambele instanţe au arătat că reclamanţii nu au solicitat acordarea de măsuri reparatorii şi pentru teren, astfel încât contestaţia împotriva dispoziţiei primarului a fost soluţionată în limitele învestirii.
Procedând în felul arătat, instanţele de fond nu au analizat cererea de completare a acţiunii introductive de instanţă, motiv pentru care sunt îndeplinite cerinţele art. 312 alin. (3) teza I C. proc. civ. pentru casarea hotărârii date în privinţa apelului împotriva sentinţei având ca obiect cererea de completare. In condiţiile art. 297 alin. (1) C. proc. civ., sentinţa va fi desfiinţată în partea privitoare la soluţia asupra cererii de completare şi pricina va fi trimisă spre rejudecarea în primă instanţă a acestei cereri.
Recursul în privinţa cererii de îndreptare a erorii materiale nu este întemeiat întrucât în temeiul art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor expropriate prevăzute la alin. (2)-(4) valoarea măsurilor reparatorii se stabileşte prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcţii, din valoarea corespunzătoare a părţii din imobilul expropriat - teren şi construcţii - care nu se poate restitui în natură.
Aşadar, ambele instanţe de fond au apreciat corect cuantumul măsurilor reparatorii cuvenite reclamanţilor, nefiind vorba de nicio eroare materială.
În fine, criticile privitoare la soluţia de respingere a apelului împotriva sentinţei civile nr. 1693 din 21 decembrie 2005 nu întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. deoarece greşita apreciere a probelor, respectiv faptul că instanţa nu a admis obiecţiunile formulate de reclamanţi şi nu a dispus efectuarea unei noi expertize, nu constituie un motiv de nelegalitate a hotărârii. Prevederile art. 304 pct. 11 C. proc. civ. au fost abrogate prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanţii R.G. şi R.S. împotriva deciziei civile nr. 921 din 28 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, şi în consecinţă:
Casează în parte Decizia susmenţionată şi admite apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 427 din 28 aprilie 2006 a Tribunalului Dolj. Desfiinţează sentinţa şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Păstrează celelalte dispoziţii ale deciziei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7935/2007. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 7829/2007. Civil. Acţiune în constatare. Recurs → |
|---|
