ICCJ. Decizia nr. 7775/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.7775/2007
Dosar nr. 3196/44/200.
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 219 din 12 aprilie 2002, Tribunalul Galaţi a respins cererea formulată de reclamantul P.G., în contradictoriu cu A.P.A.P.S. Bucureşti, pentru lipsa calităţii de moştenitor al fostului proprietar al imobilului.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat restituirea prin echivalent a imobilului situat în Tecuci.
Imobilul a fost proprietatea lui C.S., fiind dobândit prin cumpărare în anul 1910.
Proprietarul a încetat din viaţă în anul 1968, iar din actele dosarului nu rezultă ce s-a întâmplat cu imobilul situat la adresa menţionată, de la cine a fost naţionalizat şi nici dacă a fost trecut abuziv în proprietatea statului.
Reclamantul este moştenitor al moştenitorului moştenitoarei fostului proprietar, chiar dacă în acţiune a indicat a fi proprietar deposedat pe autorul său direct, P.N.
Antecesorii care ar fi putut avea în patrimoniul propriu imobilul, au dispus prin legat cu titlu particular (C.E.) şi respectiv, legat cu titlu universal (P.N.), fără a transmite universalitatea bunurilor lor către succesori.
Prin Decizia civilă nr. 77A din 4 noiembrie 2002, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, reţinând că imobilul au fost trecute în patrimoniul SC A. SA Tecuci în baza Legii nr. 15/1990 şi HG nr. 834/1991, societatea posedând certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria GL nr. 0044 din 2 martie 2000, emis de Consiliul judeţean Galaţi.
Imobilul a fost vândut către SC G.C. SRL Tecuci, prin urmare, notificarea a fost transmisă eronat A.P.A.P.S., care a sugerat reclamantului să se adreseze deţinătorului imobilului, SC A. SA Tecuci.
Prin Decizia nr. 7045 din 14 decembrie 2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a admis recursul declarat de reclamant, a casat Decizia pronunţată de curtea de apel şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru re judecarea apelului.
Instanţa supremă a constatat că, deşi motivul de apel al reclamantului viza lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, acest motiv nu a fost analizat de instanţa de apel, care s-a limitat să menţioneze doar că „făcând abstracţie de lipsa calităţii procesuale active reţinute de instanţa de fond", acţiunea trebuia introdusă în temeiul art. 24 din Legea nr. 10/2001.
După rejudecare, prin Decizia civilă nr. 767 din 5 septembrie 2005, Curtea de Apel Galaţi a admis apelul declarat de reclamant, a desfiinţat sentinţa civilă nr. 219 din 12 aprilie 2002, pronunţată de Tribunalul Galaţi şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, reţinând că reclamantul a făcut dovada calităţii de moştenitor.
Astfel, E.C., soţia şi moştenitoarea proprietarului iniţial a lăsat moştenitori pe soţii P.N. şi P.S.
P.S. a decedat în anul 1998 şi prin testament autentic a lăsat averea soţului ei, care, la rândul său, a testat în favoarea reclamantului.
Prin urmare, soluţia respingerii acţiunii este ne justificată, a reţinut curtea de apel.
Rejudecând cauza în fond, Tribunalul Galaţi a admis acţiunea formulată de reclamant şi a dispus restituirea imobilului situat în municipiul Tecuci, compus din suprafaţa de 315,98 mp teren şi construcţia edificată pe suprafaţa de 212,50 mp, cu destinaţie de spaţiu comercial - restaurant R., identificat conform raportului de expertiză efectuat de expert N.M., prin echivalent, ce urmează a fi stabilit de Comisia Centrală de Acordare a Despăgubirilor.
Tribunalul a reţinut că, prin Decizia civilă nr. 767/2005, curtea de apel a stabilit calitatea procesuală activă a reclamantului.
Imobilul solicitat a trecut în proprietatea statului în mod abuziv, iar reclamantului i se cuvin măsurile reparatorii prin echivalent, pe care le-a solicitat, acestea urmând a fi acordate de Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor.
Tribunalul a mai reţinut că, în cauză, au existat dificultăţi în ceea ce priveşte identificarea deţinătorului, datorită faptului că imobilul a fost înstrăinat succesiv, dar calitatea procesuală a pârâtei este dată de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 23A din 23 ianuarie 2007, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtă, a admis apelul declarat de reclamant, a schimbat în parte sentinţa şi a obligat A.V.A.S. să plătească reclamantului suma de 635 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond.
Pârâtul intimat a fost obligat să plătească reclamantului apelant suma de 44,50 cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Curtea de apel a reţinut că A.V.A.S. are calitate procesuală pasivă, pentru că a fost implicată în procesul de privatizare a SC A. SA, fiind cea care a dispus vânzarea imobilului solicitat către SC G.E. SRL, iar reclamantul a solicitat măsuri reparatorii prin echivalent.
In cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, deoarece imobilul solicitat se află în patrimoniul unei societăţi integral privatizate.
De asemenea, curtea de apel a constatat că instanţa de fond a aplicat justificat dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Capitolul III al Legii nr. 247/2005, aşa cum, de altfel, a confirmat şi pârâta.
În ceea ce priveşte apelul declarat de reclamant, curtea de apel a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. având în vedere că A.V.A.S. a căzut în pretenţii şi că reclamantul a făcut dovada cheltuielilor de transport.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâta A.V.A.S.
Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a arătat că Decizia este nelegală, pentru că art. 29 din Legea nr. 10/2001 nu este aplicabil în cauză, iar A.V.A.S. nu are calitate procesuală pasivă.
Astfel, SC A. SA nu este societate integral privatizată, statul, prin A.V.A.S., deţinând 78,65% din capitalul social al societăţi, ceea ce atrage incidenţa art. 21 din Legea nr. 10/2001.
De aceea, A.V.A.S. a transmis notificarea către SC A. SA, care era obligată să o soluţioneze.
De asemenea, instanţa era obligată să verifice dacă restituirea în natură era posibilă, având în vedere că principiul restituirii în natură primează faţă de celelalte măsuri reparatorii.
Mai arată recurenta, că a fost obligată în mod nelegal la plata cheltuielilor de judecată, în condiţiile în care nu este obligată, conform legii să soluţioneze notificarea.
Criticile formulate permit încadrarea recursului în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
În sistemul Legii nr. 10/2001, în forma în vigoare la data la care a fost transmisă notificarea, unitatea obligată să răspundă unei notificări şi natura măsurilor reparatorii care se cuvin, se determină în funcţie şi de faptul dacă aceasta era privatizată la data intrării în vigoare a legii, distingându-se două situaţii. Atunci când entitatea deţinătoare a bunului era integral privatizată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, republicată (anterior, art. 27), iar când bunul se află în patrimoniul unei societăţi la care statul era acţionar, devin aplicabile dispoziţiile art. 21 (anterior, art. 20) din acelaşi act normativ.
În cauză, imobilul solicitat se află în proprietatea SC G.C. SRL, care l-a dobândit de la SC A. SA, prin contractul de vânzare cumpărare, autentificat la B.N.P. A.M., sub nr. 2052.
Nici una dintre instanţe nu a fost preocupată să analizeze dacă societatea comercială care a înstrăinat imobilul era, la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, societate integral privatizată, la dosar neaflându-se vreun înscris care să demonstreze structura acţionariatului societăţii la această dată.
Fără să stabilească această împrejurare, instanţa de apel a reţinut că A.V.A.S. are calitate procesuală pasivă, pentru că a fost implicată în procesul de privatizare a SC A. SA, dispunând înstrăinarea imobilului şi pentru că restituirea în natură nu este posibilă, iar recurenta a susţinut că această societate nu a fost integral privatizată.
Or, aşa cum s-a arătat, obligaţia de soluţionare a notificării de către societatea implicată în privatizare, în condiţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001 nu este condiţionată de imposibilitatea restituirii în natură şi nici de faptul că a existat un proces de privatizare ci de existenţa capitalului privat la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
La dosar, în recurs, au fost depuse de către recurentă relaţii privind capitalul social al SC A. SA la data intrării în vigoare a legii speciale de reparaţii, din care rezultă că fostul A.P.A.P.S. deţinea 78,58% din acţiunile societăţii. Acest înscris emană, însă, de la parte, motiv pentru care nu este suficient pentru stabilirea incidenţei art. 29 sau art. 21 din Legea nr. 10/2001.
De aceea, constatându-se că circumstanţele cauzei nu au fost pe deplin stabilite, se va admite recursul declarat, se va casa Decizia atacată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
La rejudecare, se vor administra toate probele necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt în raport de care să se stabilească unitatea obligată să soluţioneze notificarea şi măsurile reparatorii la care este îndreptăţit intimatul-reclamant, fiind esenţială stabilirea structurii acţionariatului SC A. SA la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
În acest sens, relevante sunt informaţiile ce se vor solicita de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
De asemenea, faţă de faptul că A.V.A.S. a înaintat notificarea către SC A. SA, se va verifica dacă această societate a soluţionat cererea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 23A din 23 ianuarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, pe care o casează.
Trimite cauza spre rejudecarea apelurilor aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7798/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7666/2007. Civil → |
|---|
