ICCJ. Decizia nr. 7337/2008. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1228 din 12 noiembrie 2007, Tribunalul Sibiu a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului Sibiu și a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, față de care s-a respins acțiunea reclamanților.
A fost admisă în parte acțiunea reclamanților împotriva pârâților Statul Român prin C.N.A.D.N. din România și a fost anulată parțial hotărârea nr. 10 din 12 ianuarie 2007 a Comisie de aplicarea Legii nr. 198/2004 în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor pe care le-a stabilit la 40 Euro/mp, echivalent în lei la data plății pentru suprafața de teren expropriată de 1422 mp, teren cu nr. cadastral 3852/9/2.
A fost respinsă cererea privitoare la exproprierea restului suprafeței de teren cu nr. cadastral 3852/9/1 și 3852/9/3.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, reclamanții sunt îndreptățiți la o despăgubire reală, stabilită în raport cu prețul pieței libere și de daunele aduse proprietarului. în acest sens, instanța a avut în vedere destinația agricolă a terenului, stabilind valoarea de piață la 40 Euro/mp. A mai reținut că, numerele cadastrale rămase neexpropriate au suprafețe ce permit utilizarea în continuare ca terenuri agricole, chiar dacă nu au acces la calea publică și nu pot fi afectate de construcții, tocmai pentru că nu li s-a schimbat destinația.
Față de aceste împrejurări, instanța a apreciat că nu se impune obligarea pârâtului la exproprierea întregii suprafețe de teren a reclamanților.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 38/A din 21 februarie 2008 a respins apelurile părților ca nefondate declarate împotriva acestei sentințe.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, în esență, în ceea ce privește recursurile părților, că, în urma exproprierii terenurilor pentru realizarea lucrărilor de interes public, s-a individualizat suprafața de 1422 mp ca fiind afectată de aceste lucrări, din terenul asupra căruia au fost proprietari reclamanții.
La stabilirea despăgubirii cuvenite potrivit legii proprietarilor s-a avut în vedere împrejurarea că despăgubirea trebuie să reflecte valoarea reală de piață, pentru a exista o justă despăgubire pentru privarea de proprietate.
Astfel, s-a apreciat că justa despăgubire este cea avută în vedere de instanța de fond, corect determinată, față de împrejurarea esențială, constând în destinația agricolă a terenului, care, deși este situată în intravilanul localității, nu a avut schimbată această destinație în teren construibil.
Suma acordată de 40 Euro/mp a fost apreciată ca rezonabilă, expertul stabilind prin lucrarea întocmită în cauză că, potrivit PUG, zona în care se află terenul este valoroasă, pentru că destinația dată va fi de zonă industrială. Expertul a mai avut în vedere că zona este solicitată de către investitori, împrejurare ce a determinat instanța să majoreze despăgubirea acordată, întrucât suma inițială acordată de 7 Euro/mp nu reprezenta o justă despăgubire.
Nu a fost împărtășită însă valoarea propusă de reclamanți de 55 Euro/mp, care reprezintă un preț de piață uzitat în intravilanul municipiului Sibiu pentru terenurile construibile.
în acest context, chiar dacă potrivit dispozițiilor din lege terenul aflat la 50 metri de axul șoselei de centură nu va putea fi construibil, întreaga parcelă cu număr cadastral 3852/9/1, având o poziție foarte bună nu va fi folosită ca atare.
S-a mai reținut că această împrejurare nu justifică însă acordarea de despăgubiri și pentru 550 mp ce au rămas în proprietatea reclamanților, în condițiile în care pot fi exploatați conform destinației de teren agricol, neimpunându-se includerea în suprafața expropriată și acordarea despăgubirilor aferente, cum au solicitat reclamanții, în sensul majorării suprafeței expropriate la 1970 mp.
împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs reclamanții S.I., S.S., S.A. și pârâta C.N.A.D.N. prin D.R.D.P. Brașov.
Reclamanții, în dezvoltarea criticilor formulate în recurs invocă motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., susținând în primul rând nelegalitatea hotărârii recurate, deoarece nu s-a avut în vedere că prin dezmembrarea terenului în trei parcele s-a ajuns la diminuarea valorii întregului teren, deoarece nu mai poate fi vândut cu prețul ce s-ar fi obținut prin înstrăinarea întregii suprafețe, printr-o eventuală vânzare pe parcele reduse.
Se mai arată că despăgubirea ce trebuie acordată în urma exproprierii se compune din valoarea reală a imobilului și prejudiciul cauzat proprietarului, ținând cont de prețul de vânzare al imobilului, ceea ce nu s-a realizat în cauză, fiind ignorate prevederile art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Astfel, se susține că instanțele au greșit atunci când au redus valoarea la 40 Euro/mp, deși la realizarea expertizei, experții au avut în vedere situația de drept și de fapt la data efectuării expertizei, valoare care era de 55 Euro/mp.
Recurenții-reclamanți susțin nelegalitatea hotărârii și sub aspectul diminuării valorii terenului rămas în proprietatea lor, în raport de diminuarea suprafeței și lipsei accesului la calea publică, ceea ce face imposibilă folosința în continuare cu destinația de teren arabil prin cultivarea lui mecanizată.
Pârâta, C.N.A.D.N.R. prin D.R.D.P. Brașov critică hotărârea recurată pentru nelegalitate sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate în urma exproprierii, pe care le consideră prea mari.
în acest sens, arată că valoarea de 7 dolari SUA/mp este suficientă și îndestulătoare, fiind stabilită în urma unei expertize tehnice evaluată de către un expert evaluator autorizat.
Cu privire la suma de 40 Euro/mp susține că nu reprezintă valoarea reală de circulație a terenurilor arabile situate în municipiul Sibiu și că a fost ignorată hotărârea Comisie de aplicare a Legii nr. 198/2004 prin care s-a acordat suma de 26131,24 lei, echivalentul a 9954 dolari SUA, sumă ce nu s-a scăzut din valoarea stabilită drept despăgubire.
Analizând recursurile în limitele criticilor formulate, care fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se constată că sunt nefondate, pentru considerentele la care ne vom referi în continuare:
Art. 9 din Legea nr. 198/2004 prevede că acțiunea promovată de expropriat se soluționează potrivit art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Prin urmare, criteriile în raport de care se stabilește cuantumul despăgubirii sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994, care, în art. 26 prevede că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite și că la calcularea cuantumului, experții și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite.
Pentru stabilirea despăgubirii, instanța a dispus efectuarea unei expertize compusă din experți, alcătuită conform art. 25 din Legea nr. 33/1994, iar față de prevederile art. 26 din lege, corect s-a stabilit valoarea despăgubirii în raport de prețul de vânzare de la data întocmirii raportului de expertiză.
Faptul că, potrivit art. 8 din Legea nr. 198/2004 expropriatorul a făcut plata despăgubirilor stabilite prin hotărâre și că transferul dreptului de proprietate s-a produs la data plății, nu face inaplicabilă prevederea din Legea nr. 33/1994 (art. 26), că la stabilirea cuantumului despăgubirii se are în vedere prețul de la data întocmirii raportului de expertiză.
Corect s-a reținut că în speță, părțile sunt de acord cu exproprierea, dar expropriații reclamanți nu sunt de acord cu cuantumul despăgubirilor și cu măsura exproprierii parțiale, fiind incidente prevederile art. 24 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/1994.
Astfel, ca urmare a exproprierii pentru realizarea lucrărilor de interes public a fost individualizată suprafața de 1422 mp ca fiind afectată de aceste lucrări, suprafață ce aparține unei alte suprafețe mai mari a proprietarilor reclamanți.
Este indubitabil că, despăgubirea cuvenită potrivit legii proprietarilor, trebuie să reflecte valoarea reală de piață pentru ca să existe o justă despăgubire pentru privarea de proprietate.
Conform expertizei judiciare efectuate în cauză, valoarea pe metru pătrat de teren în zonă este de 55 Euro, iar suprafața rămasă neexpropriată nu poate fi afectată de construcții și rămasă fără acces la calea publică. într-o asemenea situație, corect s-a apreciat că valoarea despăgubirilor ce se impun a se acorda pot fi de 40 Euro pe metru pătrat, deoarece imobilul supus exproprierii are destinație agricolă și nu s-a făcut dovada schimbării destinației în teren de construcții, astfel că restul terenului poate fi utilizat cu această destinație. Pentru numărul cadastral 3852/9/1 în suprafață de 550 mp, limitrof șoselei de centură, cât și pentru numărul cadastral 3852/9/3 în suprafață de 2328 mp nu se pot acorda despăgubiri pentru că aceste imobile pot fi utilizate potrivit destinației de terenuri agricole, chiar dacă nu au acces la o cale publică.
Valoarea de 40 Euro/mp este rezonabilă, expertul stabilind că prin PUG zona în care se află terenul este valoroasă, pentru că destinația dată va fi de zonă industrială.
Fiind valoroasă, zona respectivă este căutată de investitori, astfel că instanța a majorat despăgubirea acordată, apreciind că valoarea de 7 Euro/mp nu reprezintă o justă despăgubire.
Nici prețul de 55 Euro/mp nu a fost reținut ca un preț corespunzător, acesta reprezentând un preț de piață în intravilanul municipiului Sibiu pentru terenuri construibile și nu pentru terenuri agricole.
Nici critica referitoare la acordarea de despăgubiri pentru scăderea valorii terenului în suprafață de 550 mp, rămas în proprietatea reclamanților nu este fondată.
Acordarea despăgubirilor pentru această suprafață nu poate fi justificată, în condițiile în care terenul poate fi exploatat potrivit destinației sale de teren agricol și nici nu este posibilă exproprierea lui alături de cealaltă parcelă, așa cum au solicitat reclamanții.
Având în vedere că potrivit art. 26 din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului, instanța reține că în mod corect prin hotărârea recurată s-au aplicat dispozițiile acestui text, recurenții fiind despăgubiți în raport cu actele normative în materie și față de prejudiciul suferit.
în ceea ce privește recursul declarat de pârâta C.N.A.D.N. se rețină că și criticile acesteia sunt nefondate. Spre deosebire de susținerile recurenților reclamanți, care apreciau despăgubirile acordate prea mici, această recurentă susține că s-au acordat despăgubiri prea mari și că erau suficiente cele în valoare de 7 dolari SUA/mp, stabilite prin expertiza tehnică întocmită în cauză de un expert evaluator.
Modul de stabilire a despăgubirilor la valoarea reală a prejudiciului a fost analizat anterior și s-a ajuns la concluzia că orice critică sub acest aspect este nefondată.
Este nerelevant faptul că nu s-a avut în vedere suma de 26131,24 lei la momentul stabilirii despăgubirilor, sumă acordată prin hotărârea Comisiei de aplicare a Legii nr. 198/2004, deoarece acest aspect poate fi rezolvat în momentul plății despăgubirilor totale la care reclamanții sunt îndreptățiți.
Fată de toate aceste considerente, reținându-se că niciuna dintre criticile formulate nu este fondată, recursurile declarate de părți au fost respinse ca atare.
← ICCJ. Decizia nr. 7604/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7590/2008. Civil → |
---|