ICCJ. Decizia nr. 7675/2008. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Vaslui sub nr. 5657/89 din 26 iulie 2006, C.E. a chemat în judecată Primăria Bârlad, pentru ca instanța, prin hotărârea ce o va pronunța să îl oblige la reconstituirea dreptului de proprietate în privința terenului în suprafață de 590 mp situat în Bârlad.
în motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1252 din 1 august 1975 la notariatul de stat Bârlad a cumpărat împreună cu D.G.I. în cote egale construcțiile aflate pe terenul a cărui retrocedare o solicită iar prin actul de partaj valutar autentificat la numărul 9 din 4 ianuarie 1986 al aceluiași notariat a făcut ieșirea din indiviziune privind cota de 1 din construcții și 1 din terenul aferent dat numai în folosință. Reclamantul a precizat că ulterior terenul a trecut la stat iar prin ordinul prefectului județului Vaslui a fost pus în posesie pe suprafața de 250 mp din totalul solicitat.
în ședința din 3 octombrie 2006 instanța a dispus citarea în cauză a primarului Municipiului Bârlad în locul primăriei.
Prin sentința civilă nr. 1416 din 11 decembrie 2006, Tribunalul Vaslui a admis acțiunea reclamantului C.E. împotriva Primarului Municipiului Bârlad și anulând în parte dispoziția nr. 1874 din 12 iulie 2006 emis de Primarul Municipiului Bârlad, pe fond 1-a obligat pe primar să restituie reclamantului suprafața de 385 mp situată în Bârlad, conform expertizei L.D. schița anexă.
S-a reținut în considerentele sentinței că reclamantul împreună cu soția sa C.M. au cumpărat în indiviziune cu D.G. și M. o casă formată din 5 camere, 4 bucătării, o magazie, beci, 2 antree, două verande cu paravan, două terase și un WC situate pe un teren de 1006 mp în Bârlad. Terenul aferent construcțiilor a trecut în proprietatea statului în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974.
în urma partajului voluntar autentificat la f. 9 din 4 ianuarie 1986, reclamantului i-au revenit 4 camere, 2 holuri, bucătărie cu verandă și două magazii și în folosință terenul în suprafață de 530 mp aferent construcțiilor.
în temeiul Decretului nr. 323 din 17 octombrie 1985 al Consiliului de stat, s-a procedat la exproprierea și demolarea construcțiilor, reclamantul fiind despăgubit cu suma de 78.713 lei.
Prin dispoziția nr. 1874 din 12 iulie 2006 primarul Municipiului Bârlad a respins cererea reclamantului de retrocedare a terenului de 530 mp în natură, cu motivarea că pentru suprafața de 250 mp reclamantul a primit teren prin ordinul nr. 19/1949 al Prefectului județului Vaslui, iar diferența până la 530 mp nu-i poate fi retrocedată deoarece este ocupată de centrala termică.
Expertiza topo efectuată în cauză a constatat că din suprafața de 530 mp teren solicitat de reclamant, suprafața de 145 mp, identificată prin punctele 3, 12, 18, 2, 3, 1 a fost reconstituită reclamantului, iar diferența de 385 mp delimitată de punctele 6, 17, 14, 18, 12, 35 este liberă centrala termică fiind dezafectată.
Făcând în cauză aplicarea art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, instanța a dispus restituirea în natură a suprafeței de 385 mp neocupată de construcții, în favoarea reclamantului C.E., admițând acțiunea acestuia și anulând în parte dispoziția nr. 1874 din 12 iulie 2006 emisă de primarul Municipiului Bârlad.
Curtea de Apel Iași, secția civilă, prin decizia nr. 74 din 7 mai 2008, a respins apelul formulat de Primăria Municipiului Bârlad împotriva sentinței civile nr. 1416 din 11 decembrie 2007 a Tribunalului Vaslui pentru lipsa calității procesuale active.
S-a reținut în considerentele deciziei că instanța de fond s-a pronunțat în cauză în contradictoriu cu primarul Municipiului Bârlad care a stat în proces în calitate de pârât în această fază procesuală. Apelanta, Primăria Municipiului Bârlad nefiind parte în proces în fața primei instanțe și întrucât calea de atac a apelului poate fi exercitată numai de părțile din proces, apelul Primăriei Municipiului Bârlad a fost respins pentru lipsa calității procesuale active.
împotriva deciziei nr. 74 din 7 mai 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași a declarat recurs Primăria Municipiului Bârlad invocând nelegalitatea deciziei, fără a-l încadra vreunul din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
în susținerea recursului, se arată că în cauză a figurat în calitate de pârâtă, prin însăși acțiunea introductivă Primăria Municipiului Bârlad, după care, înainte de primul termen de judecată, ca urmare a precizărilor depuse de reclamant a fost citat și primarul Municipiului Bârlad care la 31 octombrie 2006 a luat termenul în cunoștință, fiind depusă delegația prezentată de acesta. Și întâmpinarea depusă la dosarul cauzei a fost formulată de primărie iar delegația a fost depusă atât pentru primărie cât și pentru primarul Municipiului Bârlad, care a și semnat-o.
Raportul de expertiză topo a fost comunicat Primăriei și Primarului Municipiului Bârlad calitatea de pârât în raport având-o primăria Bârlad.
Pe fondul cauzei, recurenta solicită respingerea contestației și menținerea dispoziției primarului, motivat de faptul că numitul C,E. nu a fost niciodată titularul dreptului de proprietate asupra terenului din Bârlad, deoarece terenul aferent construcției dobândită prin actul de vânzare-cumpărare, a trecut în proprietatea statului în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974. Ca urmare, reclamantul C.E. nu se legitimează ca persoană îndreptățită.
în cel de al treilea motiv de recurs se reproșează instanței încălcarea principiului disponibilității, deoarece prin cererea de chemare în judecată inițială s-a solicitat acordarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 280 mp, în ședința publică din 11 decembrie 2007 a solicitat restituirea suprafeței de 285 mp iar instanța de fond a cărei soluție a fost menținută în apel dispune restituirea suprafeței de 385 mp făcând abstracție de precizarea expertului, potrivit căreia reclamantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 250 mp. De asemenea instanța a ignorat împrejurarea potrivit căreia, suprafața de 280 mp teren revendicat este inclusă în suprafața de 385 mp.
Recursul este întemeiat.
Greșit instanța de apel a reținut că Primăria nu are legitimarea de a formula apelul pe considerentul că nu a fost parte în proces.
Primăria a figurat ca pârâtă în contestația reclamantului C.E. a formulat întâmpinarea de la fila 20 dosar iar delegația (de la fila 39) consilierului juridic, a fost dată pentru reprezentarea atât a Primăriei cât și a primarului Municipiului Botoșani. Primăria Municipiului figurează în calitate de pârâtă în încheierea din 13 martie 2007 și tot acesteia i-a fost comunicat un exemplar al expertizei.
Primăria Municipiului Bârlad a fost citată pentru termenul din 9 octombrie 2008 iar instanța i-a încuviințat cererea privind efectuarea unei contraexpertize.
împrejurarea potrivit căreia în cauză a fost introdus și citat primarul nu este de natură să înlăture legitimarea procesuală a primăriei, deoarece, potrivit art. 62 din Legea nr. 215/2001 primarul reprezintă unitatea administrativă teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție, iar art. 21 alin. (2) statuează ca unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate în justiție de primar sau de președintele consiliului județean. Primăria reprezintă potrivit art. 61 din Legea nr. 215/2001 aparatul de specialitate al primarului în exercitarea atribuțiilor sale executive fiind reprezentată de acesta.
Așadar, greșit instanța de apel a concluzionat că primăria nu a fost parte în proces respingând apelul pe excepția lipsei de calitate a acesteia.
întrucât instanța de apel a soluționat apelul pe excepție, fără a proceda la judecarea acestuia pe fond: în temeiul art. 313 C. proc. civ. s-a impus admiterea recursului declarat de Primăria Municipiului Bârlad și casarea deciziei nr. 74 din 7 mai 2008 a Curții de Apel Iași cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe.
Instanța de trimitere va examina și celelalte critici formulate de primărie în prezentul recurs.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7793/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7526/2008. Civil → |
|---|
