ICCJ. Decizia nr. 7940/2008. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
Prin încheierea pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată la 5 iunie 2008 în dosarul nr. 8250/300/2006, s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, excepția fiind considerată a fi inadmisibilă.
S-a reținut de această instanță că excepția invocată de recurenta- pârâtă privește art. 2 alin. (1) lit. h) Legea nr. 10/2001, iar acțiunea formulată de reclamantă are caracterul unei acțiuni în revendicare, întemeiate pe prevederile art. 480 și urm. C. proc. civ.; de asemenea, referința reclamantelor la dispozițiile art. 2 Legea nr. 10/2001 apare ca argument subsidiar, cu aceeași finalitate, stabilirea modalității abuzive de preluare a imobilului în stăpânirea statului, cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
S-a concluzionat de către Curte că excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. (1) lit. h) Legea nr. 10/2001 nu are legătură cu soluționarea cauzei pendinte, sens în care a fost respins ca inadmisibilă, conform art. 29 alin. (1) și (6) Legea nr. 47/1992.
împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurenta-pârâtă N.V. care a învederat următoarele motive de nelegalitate a încheierii atacate: instanța a pronunțat încheierea cu încălcarea legii, în condițiile în care excepția trebuia analizată sub aspectul admisibilității.
Curtea de Apel era învestită cu soluționarea recursului formulat de ea, care viza nelegalitatea hotărârilor pronunțate în cauze având ca obiect "revendicarea imobiliară", întemeiată pe prevederile art. 480 C. civ., art. 6 Legea nr. 213/1998 și art. 2 Legea nr. 10/2001.
Se mai susține că ambele condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale sunt îndeplinite prevederile respective având legătură cu soluționarea cauzei.
Se invocă în drept prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și art. 29 alin. (6) Legea nr. 47/1992.
Recursul este nefondat.
în mod corect Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, aplicând în mod corect prevederile art. 29 alin. (1) și (6) Legea nr. 47/1992, conform cărora dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 1,art. 2 sau art. 3, instanța va respinge prin încheiere motivată cererea de sesizare.
Astfel, în mod just s-a considerat că excepția de neconstituționalitate invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei
pendinte fiind deci contrară art. 29 alin. (1) Legea nr. 47/1992, neputând fi primită critici privind greșita aplicare a legii de instanța de judecată.
Excepția invocată în ședința publică din 5 iunie 2008 vizează neconstituționalitatea art. 2 alin. (1) lit. h) Legea nr. 10/2001, dispoziție ce ar contraveni, în opinia recurentei pârâte, dispozițiilor constituționale ale art. 20,art. 21,art. 44 alin. (2) și (3) din Constituție și ale art. 6 CEDO.
Motivele de recurs invocate de recurenta-pârâtă nu sunt justificate, în mod corect Curtea de Apel a calificat acțiunea dedusă judecății drept acțiune în revendicare, acțiunea formulată de reclamantă și înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 2 București fiind întemeiată pe prevederile art. 480 C. proc. civ., context în care excepția invocată, ce vizează art. 2 alin. (1) lit. h) Legea nr. 10/2001 a fost corect interpretată ca neavând legătură cu soluționarea prezentei acțiuni în revendicare (asupra căreia s-au pronunțat de altfel instanțele de judecat: Judecătoria sector 2 și Tribunalul București, secția a III-a civilă).
Nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 26 Legea nr. 47/1992, corect s-a apreciat de instanță că excepția este inadmisibilă, motiv pentru care recursul a fost respins ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. și a menținut încheierea Curții de Apel ca legală.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7907/2008. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 7906/2008. Civil → |
|---|
