ICCJ. Decizia nr. 2314/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2314/200.

Dosar nr. 928/39/2006

Şedinţa publică din 3 martie 2009

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 01 iunie 2004, pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanta Z.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Vatra Dornei, prin primar, desfiinţarea dispoziţiei nr. 763 din 23 aprilie 2004, emisă de Primarul municipiului Vatra Dornei, în baza Legii nr. 10/2001 şi, în consecinţă, obligarea acestuia la plata despăgubirilor băneşti pentru imobilul casă, situat în municipiul Vatra Dornei. Totodată a solicitat restituirea în natură a suprafeţei de 657 mp teren fânaţ, identică cu p.f. 2341/1 şi parcela virană 948/2 de 1.300 mp teren, din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin notificarea nr. 45/2001/N, comunicată prin executor judecătoresc, a solicitat pârâtului să fie despăgubită în echivalent bănesc pentru imobilul casă de locuit, situat în municipiul Vatra Dornei, jud. Suceava, identic cu p. f. 2002 din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei, imobil pe care a fost obligată să îl predea Statului Român în anul 1978, la plecarea sa definitivă din ţară. A mai arătat reclamanta că, prin notificarea nr. 105/2001/N a solicitat pârâtului să-i restituie în natură imobilele situate în str. Oborului, nr. 17 din municipiul Vatra Dornei, jud. Suceava, constând în teren fânaţ, în suprafaţă de 657 mp, identic cu p.f. 2341/1 şi teren viran de 1300 mp, identic cu p.v. 948/2, ambele parcele din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei.

A precizat reclamanta că imobilul-casă - în litigiu a trecut în proprietatea Statului Român prin Decizia nr. 305 din 12 iunie 1978 a Consiliului Popular al Judeţului Suceava, emisă în baza Decretului nr. 223/1974, ca urmare a cererii sale de emigrare în Germania, pentru care a primit o sumă modică de 40.000 lei (ROL), deşi la acea dată valoarea acestuia era de 300.00 lei (ROL). In ceea ce priveşte terenul, prin aceeaşi decizie, a trecut în proprietatea statului, fără plată, suprafaţa de 1.126 mp teren, identică cu p.f. 2341/1 din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei (deşi această parcelă de fânaţ are o suprafaţă de 657 mp teren, conform extrasului de carte funciară nr. 3129 din 30 iunie 2003), iar restul terenului până la suprafaţa de 1.957 mp a fost intabulat de Statul Român fără titlu.

Primarul municipiului Vatra Dornei, prin dispoziţia nr. 763 din 23 aprilie 2004 a respins, ambele notificări, cu motivarea că imobilul solicitat nu se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 10/2001, alin. (1) – (4) lit. B), pct. 2 din HG nr. 498/2003.

Tribunalul Suceava, prin sentinţa civilă nr. 1118 din 8 decembrie 2005, a admis acţiunea formulată de reclamanta Z.A. a modificat dispoziţia nr. 763 din 23 aprilie 2004 emisă de Primarul municipiului Vatra Dornei, în sensul că a dispus restituirea în natură a suprafeţelor de 657 mp teren fânaţ, identică cu p.f. 2341/1 şi a suprafeţei de 1.300 mp teren, identică cu p.v. 948/2, din C.F. nr. 2623 Vatra Dornei. Totodată, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 179.168 lei (ROL) la valoarea din 1978, actualizată cu indicele de inflaţie, despăgubiri băneşti.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor prevăzute de Constituţia României şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care protejează proprietatea, reţinându-se că preluarea imobilului în litigiu la o sumă mult mai mică faţă de valoare reală, în baza unei decizii administrative, nu poate constitui un mod legal de dobândire a proprietăţii, conform Codului civil sau actelor normative în vigoare, care să-i confere pârâtului un just titlu, deci, această

preluare este una abuzivă, încălcând dreptul de proprietate al pârâtei.

S-a mai reţinut, de asemeni, că, întrucât imobilul nu poate fi restituit în natură, în baza art. 24 raportat la art. 11 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, se impune acordarea despăgubirilor băneşti, reprezentând diferenţa de la despăgubirea încasată la valoarea reală a imobilului.

Cu privire la terenul în suprafaţă de 1.957 mp, pentru care pârâtul nu justifică

niciun titlu legal, preluarea fiind abuzivă, prima instanţă, în baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, a dispus să fie restituit în natură.

Apelul declarat de pârâtul Municipiul Vatra Dornei, prin primar, a fost admis prin Decizia civilă nr. 323A din 11 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, a fost modificată sentinţa pronunţată de instanţa fondului, schimbându-se dispoziţia nr. 763/2004 a Primarului Vatra Dornei, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 657 mp teren, identic cu p.f.2341/1 şi s-a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru suprafaţa de 469 mp identic cu p.f. 2341/20 şi pentru imobilul casă, situat pe parcela 2002 municipiul Vatra Dornei. A fost respinsă cererea de intervenţie în interesul pârâtului, formulată de numitul R.R., ca nefondată.

De asemenea a fost respinsă cererea reclamanţilor cu privire la cheltuielile de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a avut în vedere următoarele considerente:

La data de 12 iunie 1976, prin Decizia nr.305 (fila 36 dosar fond), Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Suceava, în baza Decretului nr. 223/1974, privind reglementarea situaţiei unor bunuri, a fost preluată şi trecută în proprietatea statului, cu plată, o casă de locuit, compusă din parter şi etaj, în suprafaţă de 255 mp teren, cu beci de 19 mp teren. Acestea erau situate în Vatra Dornei, aparţinând reclamantei Z.A., şi au fost evaluate la suma de 40.000 lei (rol), reclamanta primind astfel aprobarea de a pleca definitive din ţară. Totodată, a trecut în proprietatea statului , fără plată, şi suprafaţa de 1.125 mp teren, identică cu parcela funciară 2341/1 din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei.

S-a reţinut că statul a preluat imobilul fără titlu valabil, cu încălcarea regimului constituţional al ocrotirii proprietăţii, prin obligaţia impusă proprietarului de a înstrăina imobilul către stat, chiar dacă autoritatea de stat a emis o decizie administrativă şi a plătit o sumă de bani, cu titlul de preţ.

Pe de altă parte, nelegalitatea prevederii cuprinsă în textul pct. 1.4 lit. b) alin. ultim din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr. 498/2003 rezultă din încălcarea art. 2 alin. (1) din lege, care enumera situaţiile juridice care constituie preluări abuzive, fiind astfel în contradicţie cu dispoziţiile actului normativ de rang superior pe care trebuie să le aplice. Imobilul casă, identificat anterior, a fost înstrăinat intervenientului R.R., conform contractului de vânzare cumpărare nr. 33 din 26 martie 1997, încheiat în baza Legii nr. 112/1995 (fila nr. 38, dosar fond).

În ce priveşte terenul solicitat de reclamantă se reţine din raportul de expertiză efectuat în cauză ( filele 119-129, 137-140, dosar apel), că parcela virană nr. 948/2 din C.F. nr. 2623 a comunei cadastrale Vatra Dornei, deşi scriptic a trecut în proprietatea statului, în urma unei erori din C.F. menţionată (fila 8, dosar fond), în realitate aceasta a fost comasată la parcela 948/1 - clădire şi a fost vândută de reclamantă, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 23247 din 28 octombrie 1972, numiţilor S.V. şi S.R. Suprafaţa de teren care a fost înstrăinată în mod real a fost de 686 mp teren, după cum concluzionează expertul, şi nu de 868 mp teren. Deci, parcela 948/1, fiind înstrăinată, nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, neputând fi restituită reclamantei.

Terenul în suprafaţă de 1.126 mp, menţionat în Decizia nr. 305/1978 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Suceava, a fost identificat în anexa nr. 1 la raportul de expertiză efectuat în cauză. Conform acestei expertize se reţine că parcela nr. 2341/1 s-a divizat în parcelele topo nr. 2341/1 şi 2341/20. Parcela 2341/20, în suprafaţă de 469 mp teren, este deţinută în prezent de R.R. şi T.A., conform decizie nr. 246 din 20 iunie 1988 a Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Suceava (fila nr. 44, dosar fond), fiind intabulată în favoarea acestora (fila nr. 81, dosar apel). Parcela nr. 2341/1, în suprafaţă de 657 mp teren, este identificată în anexa 3 la raportul de expertiză efectuat în cauză (fila nr. 129 dosar apel). Construcţiile notate în acest plan de situaţie cu C2 şi C3, proprietatea intervenientului R.R. au fost edificate de acesta pe parcela nr. 2341/1, fără autorizaţie de construire. De asemenea, aceste construcţii nu sunt incluse în contractul de vânzare cumpărare nr. 33 din 26 martie 1997, încheiat între acesta şi SC G.O. SA Vatra Dornei, în baza Legii nr. 112/ 1995.

S-a mai reţinut că, din contract, rezultă faptul că familia R. a cumpărat de la stat doar casa, nu şi teren.

De asemenea, construcţiile notate în acelaşi plan de situaţie cu C4, C5 şi C6, toate cu destinaţia magazie şi care sunt amplasate parţial pe parcela nr. 2341/1, au fost edificate fără autorizaţie de construire, prin urmare, acest teren putând fi restituit în natură.

A mai reţinut instanţa de apel că „notificările soluţionate până la data intrării în vigoare a noii legi", din perspectiva art. 16 alin. (1) al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, reprezintă acele notificări în urma cărora entităţile investite au emis decizii sau dispoziţii motivate prin care au stabilit acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, precum şi cuantumul acestora, neatacate prin instanţă în termenul prevăzut de art. 24 din Legea nr. 10/2001, devenit art. 26 după modificare. în consecinţă, deciziile sau dispoziţiile care se aflau deja pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii noi sau cele care erau deja soluţionate şi au fost ulterior atacate în termenul legal nu pot fi trimise secretariatului Comisiei Centrale, ci rămân supuse controlului de temeinicie şi/sau legalitate declanşat în temeiul art. 24 (26) din Legea nr. 10/2001, adică al unei dispoziţii legale în vigoare la data emiterii lor.

Prin urmare, potrivit probatoriului administrat în cauză, s-a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 469 mp teren, identică cu parcela 2341/20, precum şi pentru imobilul casă, situat pe parcela 2002, municipiul Vatra Dornei.

Totodată s-a conchis că, în lumina Legii nr. 10/2001, precum şi a dispoziţiilor modificatoare ale Legii nr. 247/2005, Titlul VII este competentă a se pronunţa doar cu privire la îndreptăţirea persoanei care a formulat notificare la măsuri reparatorii pentru imobilele preluate abuziv şi care nu pot fi restituite în natură. De asemenea, au fost avute în vedere prevederile art. 13 lit. a) din Titlul VII al Legii nr. 147/2005 privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor, precum si ale art. 1 alin. (1) din Titlul VII.

În consecinţă s-a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, ce se vor stabili şi calcula în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Pentru aceste considerente s-a respins şi cererea de intervenţie accesorie formulată de R.R., precum şi cererea reclamantei intimate privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Municipiul Vatra Dornei, prin primar, solicitând modificarea deciziei civile nr. 323 din 11 decembrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, invocând faptul că, în mod greşit, s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 657 mp teren, deoarece s-au încălcat dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995, precum şi cele ale art. 37 din HG nr. 20/1996, pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/199.

Pârâtul este nemulţumit şi de faptul că s-a recunoscut reclamantei dreptul la măsuri reparatorii pentru imobilul-casa, rară a se ţine cont că intimata-reclamantă, anterior, a primit despăgubiri în valoare de 40.000 lei, impunându-se ca măsurile reparatorii să excludă suma primită anterior, actualizată cu indicele de inflaţie.

Deşi recurentul pârât nu a indicat textual motivul de recurs, Înalta Curte va analiza recursul prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi va constata că recursul este fondat pentru considerentele ce succed.

Conform prevederilor art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie hotărăşte asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii, la împrejurări de fapt ce au fost pe deplin stabilite.

În cauza de faţă, instanţele judecătoreşti nu au stabilit pe deplin situaţia de fapt.

Astfel este de observat, că pentru suprafaţa de 1126 mp, p.f. 2341/1, contestată, nu s-a efectuat individualizarea şi nici nu s-a stabilit dacă este o suprafaţă liberă sau se află construcţii pe ea şi ce destinaţii au aceste eventuale construcţii.

Ca urmare, faţă de prevederile legale incidente şi de probele administrate reiese că, în cauză, nu a fost stabilită pe deplin situaţia de fapt şi că instanţele nu au dat eficienţă dispoziţiilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ., impunându-se casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei pentru rejudecare.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de trimitere va completa probatoriului prin efectuarea unei expertize tehnice imobiliare care să individualizeze cu vecinătăţi şi schiţă suprafaţa de 1126 mp, p.f.2341/1, să stabilească dacă terenul a cărei restituire se cere este liber de construcţii, iar în caz negativ, să se stabilească destinaţia construcţiei şi deţinătorul. Se va stabili, totodată, dacă suprafaţa de 1126 mp este aferentă unei construcţii cu anexe, vândute.

Deci, după completarea probatoriului, se va soluţiona cererea reclamantei în raport de situaţia de fapt stabilită şi de prevederile legale incidente în speţă.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va casa hotărârile pronunţate în cauză şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la Tribunalul Suceava.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Vatra Dornei, prin primar, împotriva deciziei nr. 323 din 11 decembrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.

Casează Decizia atacată precum şi sentinţa nr. 1118 din 8 decembrie 2005 a Tribunalul Suceava, secţia civilă.

Trimite cauza spre rejudecare aceluiaşi tribunal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2314/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs