ICCJ. Decizia nr. 3832/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.3832/2009
Dosar nr. 2492/102/2006
Şedinţa publică din 25 martie2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1632 din 26 noiembrie 2007 Tribunalul Mureş a respins contestaţia formulată deM.K. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Sighişoara împotriva dispoziţiei nr. 1250 din 10 octombrie 2006 emisă de Primarul Sighişoara.
Prin dispoziţia contestată, Primarul Municipiului Sighişoara a propus Comisiei Centrale pentru acordarea despăgubirilor săacorde contestatoruluiM.K. pentruimobilul teren şi construcţii, situat în Sighişoaraînscris în C.F. 6827 nr.top 655, 656 preluat de stat în temeiul Decretului nr. 223/1974, măsuri reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că imobilul a trecut în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 223/1974 contra plată prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Judeţean Mureş nr. 297/1974, construcţiile fiind demolate. Terenul aferentconstrucţiilor a trecut în proprietatea soţilor Puşcaş în temeiul Legii nr. 18/1991 iar acţiunea reclamantului pentru anularea titlului de proprietate emis pentru terenul în discuţie a fost respinsă irevocabil. Problema terenului fiind irevocabil tranşatăa rămas în discuţie situaţia construcţiilor, în prezent altele decât acelea trecute în proprietatea statului, în urma demolării.
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat că, construcţia, casa de locuit existentă pe terenul în litigiu este nouă, edificată în 1991 după obţinerea autorizaţiei de construcţie nr. 8 din 2 aprilie 1991 emisă de Primăria Sighişoara şi după ce în prealabil a fost demolată vechea clădire.
Pe această cale, susţinerile contestatorului, privitoare la demolarea parţială a construcţiilor şi utilizarea materialelor rezultate, în partea reconstruită a clădirii, au rămas fără suport legal.
În raport de această situaţie şi întrucât prin adresa nr. 5748 din 12 martie 2007, Primăria Sighişoara a informat instanţa că nu deţine un alt imobil care să poată fi oferit în compensare reclamantului în schimbul aceluia preluat de stat în temeiul Decretului nr. 223/1974 şi revendicat în temeiul Legii nr. 10/2001, prin Sentinţa nr. 1632 din 26 noiembrie 2007 Tribunalul Mureş a menţinut dispoziţia nr. 1250/2006 prin care s-au atribuit contestatorului măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia nr. 57A din 23 iunie 2008 a secţiei civile, de muncă şi asigurări sociale, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul K.M. împotriva sentinţei civile nr. 1632 din 26 noiembrie 2007 a Tribunalului Mureş.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că terenul solicitat de reclamant să-i fie restituit în natură a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 în favoarea familiei Puşcaş, care a demolat din temelii prima construcţie, edificând o nouă construcţie ce le aparţine în proprietate.
Titlul de proprietate emis pe numele familiei P. a rămas în vigoare în urma soluţionării recursului reclamantului de anulare a titlului şi a respingerii cererii de revizuire a acestei hotărâri prin Decizia nr. 310/2007 a Tribunalului Mureş, astfel că acest teren este exclus de la restituirea în natură către reclamant.
Întocmai instanţei de fond, Curtea de Apel a concluzionat că vechea construcţie a reclamantului aflată pe teren a fost demolatădin temelii, familia Puşcaş edificând o nouă construcţie, existentă şi în prezent pe teren, fără a încorpora materialele rezultate din demolarea aceleia vechi.
Prin ordinul nr. 109/1993 al Prefecturii Judeţului Mureş, terenul curte în suprafaţă de 550 mp a fost atribuit familiei P. în temeiul Legii nr. 18/1991, care şi-a intabulat dreptul de proprietate în favoarea acestuia.
Concluzionând că imobilul teren şi construcţie nu poate fi restituit în natură reclamantului şi nici nu i se poate acorda acestuia în compensare un alt imobil, instanţa de apel a menţinut soluţia tribunalului prin care a fost respinsă contestaţia numitului K.M. împotriva dispoziţiei nr. 1250/2006 a Primarului Municipiului Sighişoara.
Împotriva deciziei nr. 57A din 23 iunie 2008 a Curţii de Apel Mureş, a declarat recurs reclamantul.
Fără a face referire la vreunul din motivele de nulitate ale hotărârii, prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recurentul K.M. arată că actualul proprietar nu are niciun titlu asupra construcţiei radiată din C.F., în temeiul adresei nr. 11939/1990 a Consiliului Local, după care s-a edificat o nouă construcţie.
Prin respingerea contestaţiei reclamantului instanţa a consolidat un abuz, menţinând în vigoare „o proprietate aparentă" în favoarea actualului deţinător al imobilului.
- Cu privire la cererea de acordare a unui alt imobil în compensare, instanţele au făcut referire la întâmpinarea Primarului Sighişoara, în care relatează că nu deţine un alt imobil în acest scop, obligându-l pe reclamant să probeze existenţa unor imobile în acest sens.
Instanţa era datoare ca din oficiu să solicite primăriei lista imobilelor din proprietatea privată a Municipiului Sighişoara cu ajutorul căreia se putea stabili situaţia realăa imobilelor, proprietatea privată a localităţii.
Recursul este nefondat.
În speţă terenul solicitat a fi restituit în natură reclamantului a făcut obiectul Legii nr. 18/1991 în favoarea soţilor Puşcaş, iar titlul de proprietate emis în favoarea acestora a rămas în fiinţă în urma respingerii acţiunii reclamantului de anulare a titlului, soluţie menţinută prin Decizia nr. 842/2006 a Tribunalului Mureş de respingere a recursului şi prin Decizia nr. 310/2007 a aceleiaşi instanţe, de respingere a cererii de revizuire a deciziei civile nr. 842/2006.
Construcţia edificată pe acest teren după demolarea integrală a vechii construcţii revendicată de reclamant, aparţine în temeiul art. 949 C. civ.tot familiei P. care a edificat-o dintemelii cu materiale noi şi care figurează în prezent în cartea funciară.
Familia P., s-a intabulat şi cu terenul curte, în suprafaţă de 550 mp, pe care şi-au edificat construcţia, acesta fiind dobândit prin ordinul nr. 109/1993 al prefectului judeţului Mureş în temeiul Legii nr. 18/1991.
Aşadar, este de reţinut că terenul grădină în suprafaţă de 1352 mp deţinut de familia P. în temeiul titlului 135365/1996(care nu s-a anulat emis în baza Legii nr. 18/1991) precum şi terenul curte în suprafaţă de 550 mp pe care soţii P. şi-au edificat construcţia, deţinut în temeiul ordinului nr. 109/1993, emis de Prefectul Judeţului Mureş tot în baza Legii nr. 18/1991 şi cu care aceştia s-au intabulat, este exceptat de la restituirea în natură în temeiul art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Prin dispoziţia nr. 202 din 15 mai 2002 a Primăriei Sighişoara, necontestată şi înaintată prefecturii Mureş, reclamantului K.M. i-au fost acordate despăgubiri pentru imobilul teren şi construcţie preluate, în valoare de 119.994.527 lei.
Reclamantul a solicitat din nou Primăriei după apariţia Legii nr. 247/2005, restituirea aceloraşi imobil pentru care îi fuseseacordate despăgubiri, în timp ce prefectura Mureş a retrimis actele Primăriei pentru reanalizare.
Prin dispoziţia nr. 1250 din 10 octombrie 2006 emisă de Primăria Sighişoara, în urma reanalizării cererii reclamantului şi a dispoziţiei nr. 202/2002 înaintată de Prefectura Mureş s-a propus Comisiei Centrale acordarea despăgubirilor reparatorii în favoarea reclamantului K.M. pentru imobilul din Sighişoara.
În motivarea cererii reclamantul contestă faptul că locuinţa a fost demolată, deoarece P.C. a făcut un schimb de locuinţă cu familia care locuia în acel imobil, iar la scurt timp după schimb, fără autorizaţie a demolat parţial imobilul.
Cudevizul nr. 1 al IJCL Mureş, depusla dosar de chiar reclamant, rezultă că obiectivul demolat a fost chiar imobilul din Sighişoara. Acest act se coroborează cu concluziile expertizei, în privinţa căreia reclamantul nu a făcut obiectul şi care conchide că noua construcţie a fostedificată de familia Puşcaş în 1991 în locul aceleia demolatedin Municipiul Sighişoara.
Aşa fiind, nu se poate susţine că înscrierea lui P.C. în cartea funciară s-a făcut fără titlu.
Petitul subsidiar al reclamantului de acordare a măsurilor reparatorii prin compararea cu alte bunuri sau servicii în echivalent este nefondat.
Lista bunurilor prezentate de reclamant se referă la acelea ce fac parte din inventaruldomeniului public al unităţii administrativ teritoriale, exceptate de la acordarea lor în compensare.
Imobilele cu destinaţia de locuinţă, proprietatea municipiului sunt administrate de SC A.T.T.SA. Demersurile făcute Direcţia de Administrare a Patrimoniului cât şi la SC A.T.T.SA au evidenţiat lipsa unor imobile susceptibile de a fi restituite în natură prin echivalent în compensare, aspect comunicat de Municipiul Sighişoara prin adresa nr. 5748/VI/ din 12 martie 2007 depusă la 13 martie 2007.
În contextul celor de mai sus arătate, criticile formulate de reclamantul K.M. sunt nefondate, considerent pentru care recursul acestuia va fi respins în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul K.M. împotriva deciziei nr. 57 Adin 23 iunie 2008 a Curţii de Apel TârguMureş- secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi25 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3979/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 366/2009. Civil → |
|---|
