ICCJ. Decizia nr. 3833/2009. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 586D din 1 iunie 2007 Tribunalul Satu Mare a respins acțiunea formulată de reclamanții S.A.L. și S.F.B.(S.S.) pentru anularea dispoziției nr. 239/2006 emisă de pârâtul primarul comunei Târna Mare.
în considerentele sentinței s-a reținut că reclamanții au depus actele doveditoare netraduse în limba romană, deși au fost citați cu mențiunea de a le depune traduse în copie legalizată sub sancțiunea decăderii din probă. în acest sens au fost acordate mai multe termene de judecată.
împotriva sentinței au declarat apel reclamanții arătând că sunt îndreptățiți la restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. 331 Târna Mare care a aparținut antecesorilor lor.
Curtea de Apel Oradea, prin sentința civilă nr. 20 A din 29 ianuarie 2008 a respins apelul ca nefondat reținând că reclamanții nu au depus actele doveditoare ale calității de persoane îndreptățite nici în faza administrativă, deși li s-a adus la cunoștință necesitatea completării dosarului cu aceste înscrisuri și nici în faza de judecată.
împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanții S.A.L. și S.F.B. (S.S.) arătând că au dovedit calitatea de moștenitor în baza actelor de stare civilă precum și proprietatea asupra imobilului prin extrasul C.F. Deși recurenții nu au indicat expres temeiul juridic al recursului, analiza criticii formulate permite încadrarea acesteia în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Art. 23 al Legii 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 prevede că actele doveditoare ale dreptului de proprietate se pot depune până la data soluționării notificării.
Potrivit acestui articol, entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația să ia în considerare toate actele depuse până la data emiterii deciziei sau dispoziției motivate, iar stabilirea momentului până la care persoana îndreptățită poate să depună actele doveditoare nu limitează posibilitatea instanței, investită cu acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 26 din Legea 10/2001 de a soluționa procesul doar pe baza actelor depuse în etapa procedurii administrative.
Stabilirea obligației pentru instanță de a soluționa pricina doar pe baza înscrisurilor depuse în etapa anterioară demersului judiciar ar avea ca efect îngrădirea accesului la justiție recunoscut de art. 21 din Constituție și a dreptului la un proces echitabil recunoscut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
în speță, dovada dreptului de proprietate a fost făcută de către reclamantă
Față de cele ce preced, recursul reclamanților se privește ca nefondat și a fost respins în consecință.
← ICCJ. Decizia nr. 3838/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 297/2009. Civil → |
---|