ICCJ. Decizia nr. 460/2009. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 460/2009
Dosar nr. 46043/3/2007
Şedinţa publică din 22 ianuarie2009
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Direcţia Generală de Paşapoarte a solicitat Tribunalului Bucureşti restrângerea dreptului la liberă circulaţie în Belgia pentru o perioadă de cel mult 3 ani a pârâtului R.I., cu motivarea că acesta a fost returnat din Belgia la 30 noiembrie 2008 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu această ţară.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 54 din 11 ianuarie 2008 a respins cererea reclamantei.
Apelul declarat de către reclamantă a fost respins de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, prin Decizia nr. 376 din 21 mai 2008.
În esenţă, instanţele au reţinut că după aderarea României la Uniunea Europeană limitarea dreptului la libera circulaţie în ţările membre se poate face numai cu respectarea normelor comunitare.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte şi a solicitat casarea acestora şi pe fond admiterea cererii sale.
Dezvoltând în fapt recursul, Direcţia Generală de Paşapoarte a susţinut că autorităţile române nu au competenţa de a cerceta şi a se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei actului de returnare săvârşit de autorităţile străine, ci numai de a lua act de această măsură, care constituie condiţie suficientă pentru a se dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie, aşa cum este reglementată prin art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, act normativ aflat în concordanţă cu dispoziţiile art. 25 din Constituţia României.
Recursul astfel motivat corespunde cazului de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi nu este fondat.
Ulterior datei de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, măsura restrângerii temporare a exercitării dreptului unui cetăţean român la libera circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene poate fi dispusă în baza legislaţiei naţionale care o reglementează [art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005] numai în concordanţă deplină cu legislaţia comunitară.
Or, potrivit art. 27 alin. (1) şi (2) din Directiva nr. 2004/38/CE din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, statele membre pot restrânge libertatea de circulaţie şi de şedere a cetăţenilor Uniunii şi a membrilor lor de familie, indiferent de cetăţenie, pentru motiv de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică, iar măsura restrângerii nu poate fi întemeiată decât pe conduita persoanei în cauză, care trebuie să constituie o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii.
Aşadar, contrar susţinerilor recurentei, simpla returnare a cetăţeanului român dintr-un stat membru al Uniunii Europene, nu constituie temei suficient pentru luarea măsurii prevăzută de art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.
Dimpotrivă, recurenta avea obligaţia rezultată din prevederile art. 1169 C. civ. şi din prevederile mai sus arătatei norme comunitare de a face dovada că măsura cerută este consecinţa unor fapte imputabile pârâtului, de natură să-i califice conduita ca fiind o ameninţare în sensul normei comunitare.
Drept urmare, recursul va fi respins potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 376/A din 21 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4696/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4576/2009. Civil → |
|---|
