ICCJ. Decizia nr. 6112/2009. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6112/2009
Dosar nr. 4665/62/2006
Şedinţa publică din 28 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Reclamanţii C.A., C.M. şi A.F., prin acţiunea modificată au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Braşov prin Primar şi au solicitat admiterea notificărilor, anularea dispoziţiei nr. 2208 din 21 iunie 2006 emisă de pârât şi obligarea acestuia de a emite o nouă dispoziţie în sensul acordării despăgubirilor prin echivalent, în natură cu un teren liber în schimbul terenului în suprafaţă de 586,65 mp, preluat abuziv de stat, înscrierea terenului acordat în evidenţele de Carte Funciară; obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii se arată că terenul şi construcţii proprietatea autorilor lor au fost naţionalizate construcţia demolată iar terenul este afectat de alte construcţii şi utilităţi. Au fost invocate prevederile Legii nr. 10/2001.
Tribunalul Braşov, secţia civilă, prin sentinţa nr. 146 din 18 aprilie 2008 a admis în parte acţiunea ( contestaţia). A anulat dispoziţia nr. 2208 din 21 iunie 2006 emisă de Municipiul Braşov prin primar şi acesta a fost obligat să emită o nouă dispoziţie prin care să acorde contestatorilor, în compensare ca măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul naţionalizat în valoare de 128.913 lei un al imobil (identificat CF) în valoare de 104.321,64 mp, iar pentru diferenţă se va lua în calcul valoarea actualizată. Au fost respinse celelalte pretenţii. A fost respinsă cererea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Instanţa a reţinut că pârâtul deţine imobile ce pot fi oferite în compensare conform Legii nr. 10/2001 (art. 26), pe baza probatoriului administrat, şi că altor persoane l-au fost atribuite terenuri. În speţă refuzul a fost apreciat ca neîntemeiat, faţă de reclamanţi.
Apelul declarat de Municipiul Braşov prin Primar a fost respins de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 104 din 1 octombrie 2008, confirmând situaţia de fapt şi de drept reţinută de instanţa fondului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Braşov prin Primar, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
După prezentarea istoricului litigiului se susţine, în esenţă, că acordarea unor bunuri sau servicii în compensare (conform Legii nr. 10/2001) nu constituie o obligaţie pentru unitatea deţinătoare (pârâtul) şi justiţie nu se poate substitui acesteia (unităţii pârâte). Mai mult modificarea acţiunii privind compensare a fost făcută tardiv.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Pârâtul – recurent a primit, în condiţiile Legii nr. 10/2001, modificarea acţiunii reclamanţilor în termenul legal, iar dispoziţia contestată prin cererea modificatoare a fost emisă la 23 iunie 2006 (acţiunea fiind introdusă la 27 martie 2006). Astfel modificarea acţiunii este legală, cum corect au stabilit instanţele deoarece atitudinea procesuală a pârâtului a determinat modificarea acţiunii în raport de data la care reclamanţii au luat, legal, la cunoştinţă de emiterea dispoziţiei, desigur, pe parcursul procesului.
Potrivit probelor administrate a rezultat o situaţie de fapt conform căreia după anul 2001 pârâta a avut la dispoziţie terenuri în „portofoliu" nerevendicate. Astfel că cererea reclamanţilor de atribuire a unui teren în compensare este în litera şi spiritul Legii nr. 10/2001. Aceştia au depus notificarea în termen. Imposibilitatea restituirii pe vechiul amplasament presupunea aplicarea imediată a variantelor următoare stabilite de Legea nr. 10/2001, şi nu un răspuns în anul 2006, după declanşarea litigiului, în sensul că au fost atribuite altora terenurile alocate în acest scop.
În aceste condiţii, prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocate de recurentă, nu au fost dovedite.
Hotărârile instanţelor au temei legal (art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001) şi nu au fost pronunţate cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii. În cazul fiecărei pricini în parte, orice entitate administrativă (cu atribuţii conform aceleiaşi legi citate) trebuie să se conformeze acesteia sau să fie obligată de instanţele judecătoreşti la aceasta.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Braşov prin Primar împotriva Deciziei nr. 104/Ap din 1 octombrie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5581/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6138/2009. Civil. Stabilire preţ. Recurs → |
---|