ICCJ. Decizia nr. 6712/2009. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.6712/2009
Dosar nr. 2456/91/200
Şedinţa publică din 17 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei constată următoarele: C.L. a chemat în judecată P.C. Ciorăşti, judeţul Vrancea solicitând obligarea acesteia de a-i acorda despăgubiri şi pentru construcţia din paiantă situată pe terenul intravilan de 1476 m.p. din centrul satului Ciorăşti, în T. 15, P. 575, 576 expropriată odată cu terenul prin Decretul nr. 127/1987 şi ulterior demolată.
În motivarea acţiunii reclamanta a învederat că urmare notificării nr. 1063 din 01 noiembrie 2001 adresată P.C. Ciorăşti, a solicitat restituirea în natură a terenului ce a aparţinut părinţilor săi Ş.Gh. şi T. în suprafaţă de 750 m.p. şi o despăgubire reparatorie pentru construcţia demolată.
Prin dispoziţia nr. 69 din 28 aprilie 2006, P.C. Ciorăşti, judeţul Vrancea i-a restituit în natură suprafaţa de 1476 mp teren intravilan situat în satul Ciorăşti, în T. 15, P. 575, 576 moştenitorilor foştilor proprietari, însă nu s-a făcut nici o menţiune referitor la casa demolată pentru care, potrivit art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 era îndrituită la despăgubiri.
Tribunalul Vrancea, secţia civilă, prin sentinţa nr. 392 din 22 mai 2008, a respins ca tardiv formulată contestaţia, soluţie menţinută de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, prin Decizia nr. 277/ A din 11 decembrie 2008, care a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului.
Ambele instanţe au reţinut că potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată, Decizia/dispoziţia de respingere a notificării poate fi atacată de persoana îndreptăţită în termen de 30 de zile de la comunicare.
Or, în speţă Decizia nr. 69 din 28 aprilie 2006 a Primăriei comunei Ciorăşti a fost comunicată reclamantei în luna aprilie 2006, iar contestaţia a fost formulată la 24 martie 2008 cu depăşirea termenului prevăzut de lege.
Instanţa de apel a consemnat şi recunoaşterea reclamantei formulată în faţa instanţei de fond la 22 mai 2008 în sensul că nu a contestat Decizia în discuţie, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege deoarece a considerat „că poate să-şi obţină drepturile pe cale amiabilă".
În contra deciziei nr. 277/ A din 11 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă, a declarat recurs reclamanta C.L. susţinând, în esenţă, că în mod greşit i s-a respins acţiunea prin care solicită obligarea P.C. Ciorăşti, judeţul Vrancea la acordarea despăgubirilor pentru construcţiile demolate ce au aparţinut autorilor săi şi pe care le solicitase şi prin notificare, fiind vorba de o obligaţie de a face.
A mai precizat că, în anul 2002, prin dispoziţia nr. 26 din 05 martie 2002 emisă de Primarul comunei Ciorăşti, notificarea i-a fost respinsă pentru ca ulterior, prin dispoziţia nr. 69 din 28 aprilie 2006 acelaşi primar să anuleze menţionata dispoziţie şi să-i restituie în natură terenul în litigiu fără însă a face vreo menţiune cu privire la construcţiile demolate şi pentru care, prin notificare a cerut despăgubiri.
În aceste condiţii, greşit i s-a respins acţiunea pentru obligarea pârâtei de a emite o dispoziţie pentru acordarea despăgubirilor vizând construcţiile demolate.
Recurenta nu a indicat vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., însă criticile formulate pot fi încadrate în pct. 9 al textului legal menţionat.
Recursul nu este fondat.
Aşa cum corect au reţinut instanţele de fond şi apel, potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 reclamanta nemulţumită de modul în care i s-a soluţionat notificarea, avea obligaţia să conteste dispoziţia/Decizia motivată în termen de 30 de zile de la comunicare.
În speţă dispoziţia nr. 69 din 28 aprilie 2006 emisă de P.C. Ciorăşti, judeţul Vrancea prin care reclamantei alături şi de alţi moştenitori i s-a restituit în natură terenul de 1476 m.p. situat în satul Ciorăşti, judeţul Vrancea (prin notificare fusese cerută o suprafaţă de 750 m.p. teren), fără a se face vreo menţiune asupra construcţiilor demolate în legătură cu care au fost solicitate despăgubiri, a fost comunicată reclamantei în luna aprilie 2006, în cuprinsul dispoziţiei făcându-se menţiunea că poate fi contestată în termen de 30 de zile de la primire.
Reclamanta s-a adresat instanţei de judecată în vederea acordării despăgubirilor pentru construcţiile demolate la 24 martie 2008 şi a recunoscut la termenul din 22 mai 2008 că deşi a primit dispoziţia nr. 69 din 28 aprilie 2006 în luna aprilie 2006 nu a înţeles să o conteste întrucât a considerat că poate să-şi realizeze pretenţiile pe cale amiabilă.
Aşa se şi explică de ce reclamanta şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe obligaţia de a face (art. 1075 C. civ.), dar a solicitat ca pârâta să-i acorde despăgubiri pentru construcţiile demolate.
Instanţele au calificat corect acţiunea ca pe o contestaţie la dispoziţia nr. 69 din 28 aprilie 2006, având în vedere că unitatea deţinătoare se pronunţase deja asupra notificării formulate de reclamantă fără însă a-i acorda acesteia despăgubirile solicitate şi prin urmare cea în cauză avea numai calea prevăzută de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 pentru a le obţine.
Astfel fiind, şi întrucât reclamanta nu a respectat termenul prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C.L. împotriva deciziei nr. 277/ A din 11 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 6716/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6703/2009. Civil → |
---|