ICCJ. Decizia nr. 6942/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6942/2009
Dosar nr. 1786/108/2007
Şedinţa publică din 25 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1786/108 din 24 aprilie 20089 pe rolul Tribunalului Arad, reclamanta L.E. prin mandatar F.I. a chemat în judecată pe pârâta comuna Zăbrani prin Primar, solicitând anularea dispoziţiei nr. 713 din 15 martie 2007 emise de Primarul comunei Zăbrani, prin care i-a fost respinsă notificarea nr. 79 din 12 decembrie 2002, precizată, restituirea în natură a cotei de 2/4 din imobilul situat în loc. Zăbrani, nr. 240 (nr. vechi 80), reprezentând casa şi teren în suprafaţă de 144 mp înscris în C.F. nr. 3738 Zăbrani cu nr. top 179-180 şi despăgubiri pentru partea demolată din casă.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, prin notificarea adresată Primăriei Zăbrani, a solicitat restituirea în natură a cotei de 2/4 din imobilul obiect al notificării, cotă care nu a trecut în proprietatea altor persoane, aflându-se în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 223/1974, începând din anul 1982.
S-a mai arătat, în motivarea acţiunii că, în mod greşit s-a respins notificarea formulată pe considerentul că actele de stare civilă depuse sunt nerelevante.
La data de 17 aprilie 2007, reclamanta K.E. a solicitat anularea dispoziţiei nr. 714 din 15 martie 2007 privind cota de % din acelaşi imobil, emisă de Primarul comunei Zăbrani şi obligarea sa la emiterea unei alte dispoziţii motivate, prin care să i se recunoască acesteia calitatea de persoană îndreptăţită şi să se dispună restituirea în natură a cotei de 1/4 din imobilul situat în Zăbrani nr. 240 (nr. vechi 80), reprezentând casa şi teren în suprafaţă de 144 mp, înscris în C.F. 3738 Zăbrani cu nr. top 179 - 180 şi despăgubiri pentru partea demolată din casă şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. S-a arătat că în mod greşit s-a respins notificarea formulată pentru motivul că actele de stare civilă nu sunt relevante.
Prin sentinţa civilă nr. 1369 din 28 noiembrie 2007, Tribunalul Arad a admis acţiunea civilă precizată formulată de reclamantele L.E., K.E, prin mandatar F.I. împotriva pârâtei comuna Zăbrani, reprezentată prin primar, a anulat dispoziţiile nr. 713 şi 714/15.03.2007 privind aplicarea Legii nr. 10/2001 cu privire la imobilul înscris în C.F. 3738 Zăbrani, nr. top 179-180 şi a dispus restituirea în natură a cotei de 2/4 către reclamanta L.E. şi a cotei de 1/4 din imobil reprezentând casă şi teren în suprafaţă de 144 mp către reclamanta K.E. şi acordarea de despăgubiri pentru partea din imobil demolată, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Prin Decizia civilă nr. 36 din 20 februarie 2008, Curtea de Apel Timişoara a respins apelul declarat de Primăria comunei Zăbrani prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 1369/28 noiembrie 2007 a Tribunalului Arad.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţele au reţinut că reclamantele au fost proprietare tabulare ale imobilului reprezentat de casă şi teren de 144 mp, înscris în C.F 3738 Zăbrani, nr. top 179-180, în cote de 2/4, respectiv 1/4 părţi, imobil expropriat de Statul Român, în baza Decretului nr. 223/1974.
S-a reţinut că actul de preluare al imobilului nu este un act valabil, Decretul nr. 223/1974 fiind neconstituţional în raport cu Constituţia din 1965, astfel că foştii proprietari nu şi-au pierdut niciodată dreptul de proprietate, imobilul parţial demolat aflându-se doar în posesia Statului, nu în proprietatea acestuia.
Reclamantele, prin mandatar cu procură specială şi autentică, au declarat că nu au obţinut despăgubiri în sensul art. 5 din Legea nr. 10/2001, obligându-se, totodată, ca, în cazul în care se va face dovada în sens contrar, să restituie contravaloarea acestora.
In plus, pârâtul în cauză nu a făcut dovada acordării unor despăgubiri de către Statul Român, cu ocazia preluării imobilului, considerând fără temei legal că o astfel de dovadă trebuie făcută de reclamante.
Instanţa de apel a reţinut şi că Tribunalul Arad a respins motivat excepţiile de inadmisibilitate formulate de către pârât prin încheierea din 6 iunie 2007.
Împotriva deciziei civile nr. 36 din 20 februarie 2008 a Curţii de Apel Timişoara a declarat recurs pârâtul Primarul comunei Zăbrani invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi formulând următoarele critici:
Instanţa de apel a făcut o încălcare a legii atunci când a reţinut că reclamantele au declarat că nu au obţinut despăgubiri în România sau în străinătate. In acest sens, au fost încălcate dispoziţiile art. 162 din Legea nr. 105/1992 şi ale art. 5 din Legea nr. 10/2001.
Reţinând că reclamantele au îndeplinit toate cerinţele legale pentru retrocedarea imobilului litigios, tară a avea în vedere faptul că acestea nu au depus în dovedire înscrisuri privind identitatea lor, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile cuprinse în Decretele nr. 31 şi 32/1954. Reclamantele au refuzat să depună certificatele de naştere, de căsătorie şi actele de identitate, deşi le-au fost solicitate prin notificările nr. 1268/2006 şi 1265/2006.
Instanţa de apel reproşează pârâtului că nu a făcut dovada acordării unor despăgubiri de către statul român reclamantelor, dar nu observă că, prin acţiunea introductivă, reclamanta a recunoscut primirea despăgubirilor.
Referitor la excepţiile de inadmisibilitate, instanţa de apel nu-şi motivează hotărârea cu privire la aceste excepţii.
Recursul este fondat în sensul considerentelor ce succed.
Potrivit dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă această calitate şi după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din această lege, pot fi depuse până la data soluţionării notificării.
Expresia „soluţionarea notificării" trebuie înţeleasă în sensul că vizează soluţionarea acesteia în oricare din cele două etape - administrativă, înaintea persoanei juridice notificate sau judiciară - prin hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată.
Nicio prevedere a Legii nr. 10/2001 nu interzice completarea probatoriului în etapa judiciară. A considera altfel, ar însemna a aduce atingere principiului liberului acces la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie. Rolul instanţei nu se poate rezuma la verificarea probelor administrate în faţa persoanei juridice notificate, pentru că ar fi contrar principiului aflării adevărului pentru o bună înfăptuire a justiţiei.
Potrivit dispoziţiilor art. 23.1 lit. b) din HG nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, prin acte doveditoare se înţelege actele juridice care atestă calitatea de moştenitor - certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor, acte de stare civilă care atestă rudenia sau filiaţia cu titularul iniţial al dreptului de proprietate, testament însoţit de certificat de moştenitor sau de calitate de moştenitor.
In speţă, aşa cum rezultă şi din cuprinsul dispoziţiilor nr. 713 şi 714 din 15 martie 2007 ale Primarului comunei Zăbrani, reclamantele nu au ataşat notificărilor formulate actele de identitate, respectiv, certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie. Aceste acte nu au fost depuse nici cu ocazia judecăţii în fond, iar instanţa de apel a reţinut că preluarea imobilului de către stat s-a făcut în mod abuziv, omitând să examineze apărarea pârâtului în sensul nedepunerii actelor doveditoare odată cu notificarea. In aceste condiţii, fără a fi preocupată de elucidarea acestor aspecte în virtutea rolului de instanţă de control judiciar, instanţa de apel nu a observat că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, respectiv dovada calităţii de persoane îndreptăţite în sensul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 şi nici dovada preluării abuzive de către stat a acestui imobil.
Faţă de aceste considerente, constatându-se incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa Decizia atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Ploieşti, în vederea clarificării aspectelor menţionate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâţii Primarul comunei Zăbrani şi comuna Zăbrani prin Primar împotriva deciziei nr. 36 din 20 februarie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6946/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6740/2009. Civil → |
|---|
