ICCJ. Decizia nr. 7358/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7358/2009
Dosar nr. 193/117/2004
Şedinţa publică din 8 iulie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la 10 iunie 2004 sub nr. 5684/2004, reclamanta M.I.M., a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Cluj Napoca prin Primar, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa instanţa să dispună anularea dispoziţiilor nr. 2056 din5 mai 2004 şi 2057 din 5 mai 2004 emise de pârât, obligarea pârâtului să emită decizie motivată care să cuprindă restituirea în natură sau oferta pentru măsuri reparatorii prin echivalent, cu privire la imobilele înscrise iniţial în CF 9232 Cluj Napoca, cu nr. top. 1608/II situate în Municipiul Cluj Napoca, judeţul Cluj şi CF nr. 3444 Cluj-Napoca cu număr topografic 1533/1 situate în Municipiul Cluj Napoca, judeţul Cluj.
În motivarea cererii se arată că pârâtul a respins notificările privind revendicarea imobilelor în litigiu pe motiv că petentul M.T.Ş.V. figurează ca renunţător la moştenire pentru aceste imobile, în urma dezbaterii succesiunii după autorul său M.Ş., iar în baza certificatului de moştenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, Statul a devenit moştenitorul succesiunii astfel vacante. Dispoziţia de respingere a notificării este nelegală întrucât în anul 1960 când s-a dispus dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului M.Ş., datorită situaţiei politice, M.T.Ş.V. a renunţat la moştenirea autorului său, însă moştenirea a fost acceptată de soţia supravieţuitoare M.I.(mama petentului).
Tribunalul Cluj prin sentinţa civilă nr. 280 din 5 aprilie 2007, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin M.F.P., a admis în parte acţiunea, a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de notariatul de Stat al Raionului Cluj.
S-a dispus anularea dispoziţiilor înregistrate sub numerele 2056 din 5 mai 2004 şi nr. 2057 din 5 mai 2004 emise de pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca. A fost obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca să emită în favoarea reclamantei o nouă dispoziţie prin care să restituie în natură imobilul înscris în CF 24272 Cluj cu nr. topo. 1553/1/2, teren şi construcţie în suprafaţa de 211 m.p. şi imobilul înscris în CF nr. 124638 Cluj Napoca cu nr. top. 1553/1/1/I situat în Cluj Napoca şi să propună acordarea de despăgubiri pentru imobilul înscris în CF nr. 123796 Cluj Napoca cu nr. topo. 1553/1/1/II situat în Cluj Napoca, şi pentru imobilul înscris iniţial în CF nr. 25955 Cluj cu nr. top 1608/II, situat în Cluj Napoca, transcris în CF nr. 130510 Cluj Napoca, în condiţiile legii speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv – Titlu VII din Legea nr. 247/2005.
S-a respins petitul privind constatarea calităţii de moştenitor a reclamantei de pe urma defunctului M.Ş.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că, Statul Român prin M.F.P. are calitate procesuală având în vedere precizarea la acţiune prin care reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 emis de Notariatul de Stat al Raionului Cluj şi a partajului efectuat prin acest certificat de moştenitor. În condiţiile în care prin certificatul de moştenitor s-a stabilit calitatea Statului Român de moştenitor al defunctului M.Ş., pe motiv că moştenirea a devenit vacantă, este evident că pârâtul are calitate procesuală pasivă pentru acest petit în conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1954.
Pe fondul cauzei s-a reţinut că din certificatul de naştere al lui M.T.Ş.V. rezultă că acesta este fiul lui M.Ş. şi I., iar prin certificatul de moştenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de Notariatul de Stat Cluj s-a stabilit că în masa succesorală rămasă după defunctul M.Ş., intrau printre altele, imobilele înscrise în CF 9232 cu nr. top 1608 şi CF 3444 cu nr. top 1553, iar moştenitorii defunctului sunt M.I., soţia defunctului, pentru imobilele înscrise în CF 3444 cu nr. top. 1650 şi 13747 şi Statul Român, care în urma renunţării moştenitorului M.T.L. moşteneşte succesiunea astfel devenită vacantă ce se compune din imobilul înscris în CF 9232 Cluj cu nr. top 1608 şi CF Cluj cu nr. top 1553/1.
M.I. a decedat la 17 aprilie 1979 şi unicul moştenitor este M.T.Ş.V. fiul său care la rândul său a decedat la 2 ianuarie 2003 iar singura moştenitoare este reclamanta M.I.M.
Cele patru apartamente din imobilul situat în Cluj Napoca, înscrise în CF nr. 130501 Cluj Napoca au fost înstrăinate, la fel ca şi apartamentul nr. 2 din imobilul situat în Cluj Napoca, înscris în CF nr. 124796 Cluj.
Referitor la certificatul de moştenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960, s-a reţinut că statul are vocaţie succesorală efectivă doar în cazul în care nu există rude în grad succesibil sau soţ supravieţuitor şi nici legatari, iar ca efect al renunţării la succesiune a defunctului M.T.Ş.V. chiar valabil exprimată, moştenirea rămasă după defunctul M.Ş. nu trebuia declarată vacantă, atâta timp cât acesta avea o soţie supravieţuitoare şi nu s-a dovedit în nici un fel că aceasta a renunţat la moştenire. Ca urmare petentul M.T.Ş.V. avea calitatea de moştenitor nr. 1892/1990 şi dreptul de a solicita în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 restituirea imobilelor în litigiu, iar imobilele înscrise în CF 9232 Cluj cu nr. topo 1608 şi CF nr. 3444 Cluj cu nr. topo 1553/1 au fost preluate în mod abuziv de la defunctul M.Ş.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Cluj – Napoca, Primarul Municipiului Cluj – Napoca şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor.
Apelantul Statul Român prin M.F.P. critică hotărârea pe motiv în mod greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi iar s-a făcut o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor art. 680 C. civ., astfel constatându-se greşit nulitatea absolută a certificatului de moştenitor pentru fraudă la lege.
Ceilalţi apelanţi susţin de asemenea că în mod greşit s-a constituit nulitatea certificatului de moştenitor nr. 350/1960, reclamanta nu a făcut dovada că soţul său M.T.Ş.V. a fost constrâns să renunţe la moştenire sau că renunţarea i-a fost impusă în mod samavolnic.
Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 385/A/2007 a respins apelurile ca nefondate.
În considerentele deciziei s-a reţinut că în mod corect prima instanţă a constatat nulitatea certificatului de moştenitor nr. 350/1960 şi că apelantul declarat de Statul Român nu poate invoca în beneficiul său art. 1 din Protocolul 1 adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale pentru care nu a dobândit proprietatea în temeiul unui titlu valabil.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs: Statul Român prin M.E.F., Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca.
Pârâtul Statul Român prin M.E.F. aduce critici deciziei sub următoarele aspecte:
- În mod greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pentru că în fapt acţiunea a fost introdusă de reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj Napoca solicitând anularea dispoziţiilor nr.2056 din 5 mai 2004 şi 2057 din 5 mai 2004 emise de Municipiul Cluj Napoca, Statul nefiind parte în acest raport juridic.
- Certificatul de moştenitor nr. 350/1960 în mod greşit s-a constatat nul, fiind emis cu respectarea condiţiilor de legalitate. Lipsa de moştenitori în sensul art. 680 C. civ. poate fi numai o lipsă totală dar şi una parţial iar prin lipsă se înţelege nu numai absenţa fizică ci şi absenţa în sens juridic, determinată de renunţarea lor la moştenire ori de înlăturarea lor.
- Nu s-a făcut dovada că renunţătorul la moştenire a fost constrâns să renunţe şi în acest fel imobilul a intrat abuziv în proprietatea statului.
Recurenţii Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul Municipiului Cluj Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj au criticat hotărârea, invocând aceleaşi motive de nelegalitate după cum urmează:
- În mod greşit s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. 350/1960 eliberat de Notariatul de Stat Cluj, s-a dispus anularea dispoziţiilor nr. 2056/2004 şi 2057/2004 emise de pârâtul Primarul Municipiului Cluj Napoca.
- Nu s-a făcut dovada că numitul M.T.Ş.V. a fost constrâns să renunţe la moştenire sau că renunţarea i-a fost impusă în mod samavolnic.
- Reclamanta nu poate fi succesoarea soacrei sale M.I., nu există grad de rudenie care să-i confere vocaţia succesorală.
- În ceea ce priveşte notificările nr. 2129 şi 2130 din 2 mai 2001 depuse în baza Legii nr. 10/2001, în mod corect s-a constatat în baza actelor depuse la dosarul de revendicare că petentul M.T.V. (decedat la data de 2 ianuarie 2003) este renunţător la moştenire pentru aceste imobile şi astfel Statul Român a preluat moştenirea vacantă.
Examinând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte a constatat următoarele:
Recurenţii apreciază că Decizia civilă nr. 385/A din 26 octombrie 2007, este nelegală, invocând motive identice de nelegalitate, cu excepţia recursului declarat de Statul Român prin M.E.F. care invocă ca motiv de recurs şi faptul că în mod greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive (care va fi analizată separat). Drept urmare, recursurile vor fi supuse unei singure analize.
În conformitate cu dispoziţiile art. 680 C. civ. – în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului.
Conform acestui text de lege statul culege moştenirile rămase în desheredare, adică fără succesori care să le poată culege, întrucât la data deschiderii moştenirii, fie nu exista nici un succesor legal sau testamentar în viaţă, fie succesorii legali în viaţă la data deschiderii succesiunii sunt cu toţi nerezervatari şi au fost exheredaţi total de defunct, fie succesorii legali sau testamentari în viaţă renunţă la moştenire sau sunt nedemni.
Fără îndoială că moştenirea aflată în desheredare este vacantă.
În cauza prezentă în mod corect s-a constatat nulitatea certificatului de moştenitor nr. 350 din 13 decembrie 1960 eliberat de fostul Notariat de Stat Cluj, pentru că Statul nu putea să culeagă moştenirea defunctului M.Ş. acceptată de soţia supravieţuitoare a defunctului M.I. care avea calitatea atât de succesor legal cât şi de succesor testamentar – legatar cu titlu particular.
Soţia supravieţuitoare M.I. în calitate de legatar cu titlu particular (moştenitoare testamentară) moşteneşte conform testamentului olograf cota de ½ din imobilul înscris în CF nr. 344 Cluj, nr. top 1650 şi 13747.
Or, calitatea acesteia de succesor legal (soţie supravieţuitoare a defunctului) subzistă şi în ipoteza unirii acesteia cu calitatea de moştenitor testamentar, fiind de neconceput ca titularul unui drept bazat pe o pluralitate de temeiuri să poată mai puţin şi să fie exheredat de la un beneficiu pe care l-ar culege numai în baza unuia din temeiurile juridice componente.
Aşadar, la eliberarea certificatului de moştenitor s-au aplicat şi interpretat greşit dispoziţiile art. 680 C. civ.
Chiar în situaţia renunţării exprese la succesiune a fiului (descendent de gradul I) defunctului pe nume M.T.L. statul nu putea culege moştenirea pentru că exista un moştenitor legal, soţia supravieţuitoare care era beneficiara şi a unui testament.
Este cert că în speţa dedusă judecăţii moştenirea legală coexistă cu moştenirea testamentară.
Calitatea de persoană îndreptăţită la restituire, (care a întocmit şi înaintat notificarea nr. 2130 din 2 mai 2001) o are M.T.Ş.(fiul defunctei M.I.) care a decedat pe parcursul desfăşurării procedurii administrative prevăzută de Legea nr. 10/2001, acţiunea fiind continuată de soţia supravieţuitoare a acestuia în persoana reclamantei, care culege moştenirea soţului defunct în calitate de moştenitoare legală a acestuia şi nu ca succesoare a soacrei sale cum greşit se susţine prin motivele de recurs.
Aşadar, ca urmare a constatării nulităţii certificatului de moştenitor, se reţine că vocaţia succesorală trebuia stabilită în favoarea soţiei defunctului, M.I. şi că pârâtul M.T.Ş.V. avea calitatea de moştenitor în temeiul certificatului de moştenitor nr. 1892/1990 eliberat de Notariatul de Stat Cluj şi dreptul de a solicita restituirea imobilelor în litigiu.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului – pârât Statul Român prin M.E.F.P.
În primul petit al acţiunii reclamanta a solicitat anularea dispoziţiilor emise de pârâtul Municipiul Cluj Napoca şi dacă reclamanta se rezuma doar la acest petit, Statul Român într-adevăr nu avea calitate procesuală pasivă, neexistând un raport juridic între reclamantă, pârât şi Statul Român, însă pe parcursul procesului, reclamanta a completat acţiunea cu un al doilea petit prin care solicita şi anularea certificatului de moştenitor nr. 350/1960 act în care Statul era moştenitor la rubrica „moşteniri", culegând moştenirea defunctului M.Ş. alături de soţia supravieţuitoare a acestuia astfel că acesta are calitate procesuală pasivă privind acest petit, în conformitate cu prevederile art. 25 din Decretul nr. 31/1953.
Faţă de cele reţinute, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâţii Municipiul Cluj Napoca prin Primar, Primarul municipiului Cluj Napoca, Consiliul local al municipiului Cluj Napoca şi Statul Român prin M.F.P. împotriva Deciziei nr. 385/A din 26 octombrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iulie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7441/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6791/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
