ICCJ. Decizia nr. 9545/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9545/2009
Dosar nr. 414/63/2008
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 7 ianuarie 2008, B.A. a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001 şi în contradictoriu cu P.C. Urzicuţa, pronunţarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la acordarea de despăgubiri cu valoarea de piaţă a imobilului situat în localitatea Urzicuţa, Gara Afumaţi, în prezent demolat.
Tribunalul Dolj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 296 din 17 octombrie 2008, a respins acţiunea formulată de reclamanta B.A. în contradictoriu cu pârâţii P.C. Urzicuţa şi C.P. Urzicuţa, având ca obiect revendicare imobiliară.
Instanţa de fond a reţinut că reclamantei i s-au acordat despăgubiri pentru imobilul în litigiu, în baza Hotărârii nr. 914/1996 emisă de C.J. Dolj, iar valoarea despăgubirilor a fost plătită reclamantei prin O.P. nr. 507/2002 de către D.G.F.P. Dolj, ordin în care este înscrisă suma totală de 879.943.200 lei primită atât pentru imobilul din comuna Urzicuţa - Gara Afumaţi, cât şi pentru imobilele din Craiova, str. Severinului şi Urzicuţa –Dispensar.
Prin Decizia nr. 92 din 18 martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelul declarat de reclamanta B.A. împotriva sentinţei tribunalului, în contradictoriu cu intimaţii - pârâţi P.C. Urzicuţa, C.P. Urzicuţa. A desfiinţat hotărârea tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
S-a reţinut de către instanţa de apel că tribunalul a abordat cauza plecând de la o premisă greşită, cu o motivare sumară şi bazată pe un raţionament străin de natura pricinii şi de temeiul juridic al acţiunii invocat de reclamantă, respectiv Legea nr. 10/2001, ceea ce a condus la rezolvarea litigiului şi la respingerea cererii fără o cercetare pe fond a cauzei. În lipsa unui rol activ minimal, instanţa nu a fost preocupată să pună în discuţia părţilor toate împrejurările de fapt şi de drept relevante în cauză, pentru aflarea adevărului şi aplicarea judicioasă a legii, lipsind cu desăvârşire vreo trimitere la Legea nr. 10/2001, la procedura urmată, la existenţa sau inexistenţa răspunsului la notificare, la calitatea de persoană îndreptăţită, la regimul juridic al imobilului solicitat, la dreptul de restituire în natură sau de acordare a unor măsuri reparatorii.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., C.L. al comunei Urzicuţa, arătând, în esenţă, că imobilul solicitat a fi restituit nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Recursul este inadmisibil, urmând a fi respins, ca atare, în considerarea argumentelor ce se vor prezenta în continuare.
Procedând potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a se pronunţa asupra excepţiei inadmisibilităţii care face de prisos cercetarea motivelor de recurs sub celelalte aspecte.
Prin acţiunea introductivă, reclamanta a înţeles să pretindă valorificarea dreptului său în contradictoriu cu pârâta P.C. Urzicuţa, iar instanţa de fond a pronunţat hotărârea în contradictoriu cu această parte şi cu C.P. Urzicuţa.
Se reţine astfel, că atât sentinţa tribunalului cât şi Decizia atacată au fost pronunţate de către instanţele de fond şi apel în contradictoriu cu pârâţii P.C. Urzicuţa şi C.P. Urzicuţa, iar instituţia care a declarat recurs, respectiv C.L. al comunei Urzicuţa nu figurează ca parte în proces.
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală activă), precum şi între pârât şi cel obligat în acelaşi raport juridic (calitate procesuală pasivă).
În vederea pronunţării unei soluţii legale şi temeinice, instanţa trebuie să verifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă, iar în privinţa pârâtului trebuie verificat, dacă este obligat în raportul juridic supus cercetării instanţei. Instanţa de control judiciar trebuie să stabilească, în privinţa calităţii procesuale a părţilor, că acestea au participat la judecata în primă instanţă.
Or, în speţă, recurentul C.L. al comunei Urzicuţa nu a participat la judecata cauzei soluţionată prin sentinţa nr. 296 din 17 octombrie 2008 a Tribunalului Dolj, secţia civilă şi prin Decizia nr. 92 din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Nefiind parte în proces, acesta nu are calitate de a declara recurs împotriva unei hotărâri care a soluţionat un litigiu între alte persoane şi care în aceste condiţii nu îi este opozabilă. Dispoziţiile legale care reglementează căile de atac se referă numai la promovarea lor de către părţi, adică de persoanele care au participat la judecarea pricinii.
Pentru cele ce preced, având în vedere aspectul potrivit căruia calitatea procesuală este o condiţie de admisibilitate a cererii, recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de C.L. al comunei Urzicuţa împotriva deciziei nr. 92 din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9624/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9407/2009. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
