ICCJ. Decizia nr. 1198/2010. Civil. Conflict de muncă. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1198/2010
Dosar nr. 6989/1/2009
Şedinţa publică din 24 februarie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă.
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, la 28 august 2009, contestatorul F.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Sănătăţii - Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă Brăila, retractarea deciziei nr. 7230 din 3 iulie 2009 a acestei instanţe, invocând ca temei dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. şi art. 317 alin. (1) C. proc. civ.
În motivarea cererii s-a arătat că în mod greşit, prin Decizia a cărei anulare s-a solicitat, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat fără să se observe că este vorba de un recurs special, formulat în condiţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, iar nu de un „recurs ordinar".
S-a susţinut că a fost încălcat dreptul la un tratament egal, aplicându-se un regim discriminatoriu, întrucât instanţa nu a observat că excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată în orice fază a litigiului, astfel încât devine incident motivul de contestaţie în anulare reglementat de art. 318 C. proc. civ.
De asemenea, cu referire la dispoz. art. 317 alin. (1) C. proc. civ., s-a arătat că nu a fost citat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Totodată, contestatorul a făcut referire şi la alte soluţii date în judecăţi de fond, contestaţii în anulare sau recursuri anterioare, pretinzând o greşită apreciere din partea instanţelor cu privire la abateri disciplinare săvârşite de acesta şi la desfacerea contractului de muncă.
Cu privire la contestaţia în anulare promovată, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia a cărei anulare s-a solicitat, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de către contestatorul F.A. împotriva deciziei nr. 450/R din 27 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă, reţinându-se în considerente că a fost atacată o hotărâre irevocabilă [în sensul art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ.], care nu mai poate constitui astfel, obiect al recursului.
Exercitând contestaţie în anulare împotriva acestei hotărâri, contestatorul pretinde ca fiind incidente dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. şi cele conţinute de art. 318 C. proc. civ.
Niciuna din dispoziţiile menţionate nu se poate constitui, în speţă, în temei al anulării deciziei.
Astfel, pentru a fi incident art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., este necesar ca judecata să se fi desfăşurat în condiţii de nelegală îndeplinire a procedurii de citare faţă de partea care invocă acest aspect.
Or, contestatorul nu susţine că, în ce-l priveşte, procedura de citare nu ar fi fost corect realizată, ci face referire la existenţa unui asemenea viciu procedural faţă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Cum prin modalitatea de citare îndeplinită faţă de o altă pretinsă parte din proces, contestatorului nu i-a fost adusă nicio vătămare procesuală, acesta nu poate valorifica aspectul menţionat pe calea contestaţiei în anulare şi pe temeiul art. 317 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea, nu sunt incidente în cauză nici dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. întrucât nu se circumscrie acestui text aspectul invocat, al neobservării dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, faţă de care hotărârea ar fi fost atacabilă cu un „recurs special", aşa încât soluţia nu putea să reţină ca inadmisibil demersul judiciar al părţii.
Textul menţionat are în vedere erorile materiale, respectiv, cele de ordin formal, procedural săvârşite involuntar cu ocazia judecăţii.
Potrivit hotărârii atacate nu a existat o asemenea greşeală materială în condiţiile în care instanţa a reţinut, argumentat, în considerente, că este vorba de inadmisibilitatea recursului dată de dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ. (hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată) şi de prevederile art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ. (care vizează o categorie a hotărârilor irevocabile).
În consecinţă, se va constata că aspectele invocate nu se pot constitui în motive ale contestaţiei în anulare pe temeiul cărora să fie retractată hotărârea.
Ca atare, calea de atac exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispoz. art. 317, art. 318 C. proc. civ., urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de F.A. împotriva deciziei nr. 7230 din 3 iulie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1216/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1195/2010. Civil. Partaj judiciar. Recurs → |
|---|
