ICCJ. Decizia nr. 1316/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1316/2010
Dosar nr. 6754/1/2009
Şedinţa publică de la 26 februarie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, la data de 18 august 2009, sub nr. 6754/1/2009 revizuenta C.C.E., în contradictoriu cu intimaţii M.I., Comisia Locală Padina de Aplicare a Legii nr. 18/1991 şi Comisia Judeţeană Mehedinţi de Fond Funciar, solicitând revizuirea Deciziilor civile nr. 439/A din 20 iunie 2005, pronunţată în Dosar nr. 2980/2005 de Tribunalul Mehedinţi şi a Deciziei civile nr. 3274 din 24 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
În susţinerea cererii de revizuire, revizuenta relatează situaţia de fapt dedusă judecăţii, soldată cu pronunţarea celor două decizii.
Cercetând înscrisurile anexate cererii de revizuire, se constată că prin cererea formulată la data de 12 noiembrie 2003 pe rolul Judecătoriei Vînju Mare, Jud. Mehedinţi, reclamanta M.I. a chemat în judecată pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar de pe lângă Prefectura Mehedinţi, solicitând instanţei prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea sa, pentru o suprafaţă de 0,50 ha teren arabil, situată pe raza comunei Padina, jud. Mehedinţi, în punctul "poştă".
La 18 ianuarie 2005, în dosarul menţionat, autoarea revizuentei - Pacioagă Speranţa - a formulat cerere de intervenţie în interes propriu, prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei, deoarece terenul în litigiu nu a fost trecut în Registrul Agricol al comunei Padina.
Prin sentinţa civilă nr. 121 din 1 februarie 2005, Judecătoria Vînju Mare, jud. Mehedinţi a respins cererea principală ca şi cererea de intervenţie în nume propriu.
Prin Decizia civilă nr. 439/A din 20 iunie 2005, Tribunalul Mehedinţi a admis apelul formulat de reclamantă, a dispus schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul admiterii cerereii principale, astfel că, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentei M.I., pentru terenul în suprafaţă de 0,50 ha, anterior menţionat; s-au menţinut dispoziţiile sentinţei cu privire la respingerea cererii de intervenţie în nume propriu.
În timpul judecării cauzei în apel, autoarea revizuentei a decedat, procesul fiind continuat de revizuenta C.C.E., în calitate de unică moştenitoare a acesteia.
Prin Decizia civilă nr. 3274 din 24 noiembrie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondat recursul formulat de intervenienta C.C.E.
În finalul cererii de revizuire formulate, revizuenta solicită casarea Deciziei nr. 439/A din 20 iunie 2005 şi trimiterea cauzei spre rejudecare la o instanţă competentă să soluţioneze pricina, fără a preciza temeiul cererii sale.
Competenţa de soluţionare a unei cereri de revizuire revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul,în care revizuirea este promovată împotriva unei decizii pe care această instanţă a adoptat-o, conform prevederilor art. 324 alin. (1) C. proc. civ. sau, în situaţia în care este instanţă mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile pretins potrivnice, pentru ipoteza unei revizuiri întemeiate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Cum revizuenta a formulat cerere de judecare a cauzei în lipsă, instanţa nu a fost în măsură a solicita precizări ale temeiului cererii de revizuire, astfel că s-a impus demersul de calificare, concluzia instanţei fiind aceea că temeiul aplicabil este cel prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., având în vedere cele anterior arătate, coroborate şi cu împrejurarea că aceasta este singura situaţie în care partea indică două hotărâri judecătoreşti pe care, prin ipoteză, le reclamă ca fiind potrivnice.
Or, pentru a fi admisibilă o cerere de revizuire în condiţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca cele două hotărâri judecătoreşti să fie pronunţate în cauze (dosare) diferite, între acelaşi părţi şi cu acelaşi obiect, raţiunea acestei ipoteze de revizuire, fiind aceea a înlăturării din circuitul civil a unei hotărâri date cu încălcarea puterii de lucru judecat a celei dintâi.
Aşa cum rezultă însă din expozeul prezentei decizii, cea din urmă decizie este pronunţată în soluţionarea recursului declarat împotriva celei dintâi, deci, prin exercitarea legală a căilor de atac, situaţie în care revizuirea este inadmisibilă întrucât nu este întrunită cerinţa premisă anterior menţionată a ipotezei art. 322 pct. 7 C. proc. civ., sens în care Înalta Curte va dispune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de C.C.E., împotriva Deciziei civile nr. 3274 din 24 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26 februaria2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1315/2010. Civil. Recalculare pensie.... | ICCJ. Decizia nr. 1323/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
