ICCJ. Decizia nr. 139/2010. Civil. Strămutare. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 139/2010
Dosar nr. 4162/1/2008
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2010
Deliberând asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 4949 din 28 aprilie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a respins, ca tardiv, recursul declarat de pârâtul O. Băile Olăneşti, prin primar, împotriva deciziei nr. 71/ A din 17 martie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Pentru a decide astfel, curtea a reţinut că recursul a fost formulat de pârât cu depăşirea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., deoarece Decizia din apel i-a fost comunicată, la data de 26 aprilie 2008, conform dovezii de primire şi procesului-verbal de predare de la dosarul Curţii de Apel Piteşti, iar recursul a fost depus la această instanţă la data de 22 mai 2008, cu mult peste termenul de 15 zile, prevăzut prin lege.
La data de 14 mai 2009, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi, sub nr. 4162/1/2009, contestaţia în anulare formulată de contestatorul O. Băile Olăneşti, prin primar, împotriva deciziei sus-menţionate.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., contestatorul a susţinut că soluţia din Decizia contestată este rezultatul unei greşeli materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, deoarece instanţa învestită cu soluţionarea recursului a luat ca dată a depunerii acestuia pe cea aplicată pe declaraţia de recurs de către registratura Curţii de Apel Piteşti, respectiv 22 mai 2008, iar nu 12 mai 2008, dată la care recursul a fost înaintat iniţial la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Apreciind că recursul este tardiv, instanţa a ignorat împrejurări esenţiale privind procedura declarării căilor de atac şi nu a avut în vedere dispoziţiile art. 104 C. proc. civ.
Astfel, recursul a fost înaintat iniţial la Înalta Curte, care l-a restituit la data de 16 mai 2008, primind număr de intrare la P. Băile Olăneşti în 22 mai 2009, dată la care s-a depus din nou, de data aceasta la instanţa a cărei hotărâre era atacată, şi anume Curtea de Apel Piteşti.
Fără a ţine seama de constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 302 C. proc. civ., prin Decizia nr. 737/2008 a Curţii Constituţionale, instanţa de recurs a reţinut tardivitatea căii de atac raportându-se în mod greşit la data înregistrării acesteia la Curtea de Apel Piteşti şi nu la data la care recursul a fost trimis prin poştă la Înalta Curte.
Intimaţii au depus întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată, cu motivarea că actele dosarului nu susţin teza că recursul a fost înaintat în termen la instanţa supremă, respectiv la 12 mai 2008, ci, dimpotrivă, ele atestă că recursul a fost declarat la data de 22 mai 2008 şi depus la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată.
Contestaţia în anulare este fondată şi va fi admisă, potrivit celor ce succed.
Art. 318 teza I C. proc. civ., reglementează drept motiv de contestaţie în anulare specială săvârşirea unei greşeli materiale la dezlegarea recursului.
Textul are în vedere greşelile materiale evidente., în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Intră în această categorie şi neobservarea de către instanţă a unui act de procedură cu privire la care nu a făcut nicio judecată şi care a determinat soluţia pronunţată, situaţie care se regăseşte în speţă.
Astfel, prin Decizia contestată s-a respins, ca tardiv, recursul declarat de pârâtul O. Băile Olăneşti, prin primar, prin raportare la data înregistrării acestuia la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, Curtea de Apel Piteşti, fără a se observaşi verifica apărarea părţii, cuprinsă în cererea de la dosar, privind înregistrarea în termen a recursului la instanţa competentă să îl judece, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi adresa de la dosar, ce venea în susţinerea acestei apărări.
Prin cererea depusă la dosarul de recurs, recurentul s-a apărat faţă de excepţia tardivităţii declarării căii de atac, invocată de intimaţi prin întâmpinare, susţinând că au depus recursul în termen, la Înalta Curte, şi că în raport de data înregistrării la această instanţă trebuie calculat termenul de recurs, deoarece dispoziţiile art. 302 C. proc. civ., care interzic depunerea recursului la o altă instanţă decât aceea a cărei hotărâre se atacă, sub sancţiunea nulităţii, au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 737/2998 a Curţii Constituţionale.
La acelaşi dosar se regăseşte adresa nr. 3196 din 22 mai 2008 a P. Băile Olăneşti, prin care s-a înaintat recursul către Curtea de Apel Piteşti la data de 22 mai 2008 şi în care se menţionează că acesta a fost trimis în termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Neobservând aceste acte de procedură, instanţa de recurs nu a analizat dacă recursul i-a fost trimis iniţial ei, caz în care trebuia să se raporteze la data acestei trimiteri în calcularea termenului de recurs, în condiţiile în care sancţiunea nulităţii pentru nedepunerea recursului la instanţa a cărei hotărâre se atacată, prevăzută de dispoziţiile art. 302 C. proc. civ., a devenit inoperantă în urma declarării neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 737 din 24 iulie 2008 (M. Of. 25 iulie 2008), deci anterior soluţionării recursului şi, prin urmare, obligatoriu de aplicat în cauză, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.
Din coroborarea adresei nr. 3196 din 22 mai 2008 a P. Olăneşti, depusă la dosar recurs, cu înscrisurile depuse în cadrul contestaţiei în anulare, respectiv adresa aceleiaşi autorităţi de înaintare a recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, purtând nr. 3196 din 12 mai2008, şi borderoul cu privire la predarea corespondenţei la Oficiul P.T.T.R. în ziua de 12 mai 2008, care atestă predarea la oficiul poştal, în ziua de 12 mai 2008, de către P. Băile Olăneşti, a trimiterii cu nr. 3196 pe adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, trimitere confirmată prin ştampila poştei ce poartă data de 12 mai 2008, aplicată pe borderoul de expediţie, rezultă că recursul a fost trimis prin poştă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 12 mai 2008, fiind predat recomandat la oficiul poştal la această dată.
Or, data de 12 mai 2008 era ultima zi a termenului de recurs care, pentru pârât, a început să curgă, la data de 26 aprilie 2008, când i s-a comunicat Decizia dată în apel. Fiind predat recomandat la oficiul poştal înăuntrul termenului legal, recursul se socoteşte îndeplinit în termen, conform art. 104 C. proc. civ.
Aşa fiind, urmează a se reţine că, dezlegând recursul pe excepţia de tardivitate prin raportare la data înregistrării lui la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, 22 mai 2008, fără a observa că acesta fusese trimis prin poştă la instanţa competentă să îl judece, în termenul legal, respectiv la data de 12 mai 2008, instanţa de recurs a săvârşit o eroare materială în sensul art. 318 teza I C. proc. civ.
Pe cale de consecinţă, contestaţia în anulare va fi admisă pe temeiul dispoziţiilor legale sus-menţionate, iar Decizia contestată anulată, urmând a se fixa termen pentru rejudecarea recursului la data de 04 iunie 2010, cu citarea părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul O. Băile Olăneşti, prin primar, împotriva deciziei nr. 4949 din 28 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Anulează Decizia contestată şi fixează termen pentru rejudecarea recursului la data de 04 iunie 2010, cu citarea părţilor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 14/2010. Civil. Conflict de muncă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 135/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
