ICCJ. Decizia nr. 1541/2010. Civil. Anulare act. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1541/2010
Dosar nr. 3467/102/2007
Şedinţa publică de la 9 martie 2010
Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 187 din 07 februarie 2008, Tribunalul Mureş a respins cererea de revizuire formulată de Nemeş Martha în contradictoriu cu intimaţii N.I., J.L., J.M., întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., invocând ca înscris nou, o copie xerox de pe foaia B a Cărţii Funciare Târgu Mureş.
În motivarea cererii sale, revizuenta a susţinut că i s-a refuzat eliberarea unui extras de C.F. în scopul dezbaterii succesiunii mamei sale, decedată la 21 ianuarie 1995, a cărei moştenire a acceptat-o expres, fapt ce i-a asigurat un drept de proprietate în devălmăşie asupra imobilului din CF nr. 3724.
În Dosarul nr. 4296/2002 al Tribunalului Mureş s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 582 din 15 noiembrie 2002, prin care s-a constatat că masa succesorală de pe urma defunctei N.I.C. se compune din cota de 5/8 din apartamentul nr. 1 al imobilului înscris în CF Târgu Mureş şi bunurile mobile descrise în expertiza efectuată, s-a constatat că moştenitorii acesteia sunt revizuenta şi N.L. (decedat pe parcursul judecăţii), în cote egale, conform certificatului de moştenitor nr. x/1996.
S-a dispus sistarea indiviziunii, prin atribuirea imobilului în favoarea intervenienţilor J.L., J.M., iar a bunurilor mobile, în favoarea revizuentei.
Soluţia a devenit irevocabilă prin decizia civilă nr. 1588 din 27 februarie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa având în vedere situaţia de CF relevată prin copia xerox legalizată, depusă în susţinerea cererii de revizuire, acelaşi înscris regăsindu-se şi în Dosarul nr. 4296/2002 al Tribunalului Mureş (filele 28-29, 95-96).
În considerentele sentinţei prin care s-a respins cererea de revizuire s-a reţinut că acea copie de pe foaia B a Cărţii Funciare Târgu Mureş, nu reprezintă un înscris nou, în sensul art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Împotriva sentinţei Tribunalului Mureş a declarat apel revizuenta, susţinând că prima instanţă a apreciat în mod eronat părţile şi calitatea acestora şi că nu a examinat situaţia referitoare la existenţa a doua file B cu conţinut diferit în CF.
Prin decizia nr. 103/ A din 12 decembrie 2008, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, a respins ca nefondat, apelul declarat de revizuenta Nemeş Martha împotriva sentinţei civile nr. 187 din 07 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Târgu Mureş, menţinând soluţia şi motivarea instanţei de fond, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 322 pct. 5 din acelaşi cod.
Împotriva deciziei nr. 103/ A din 12 decembrie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, a declarat recurs revizuenta N.M., invocând generic, motivele prevăzute de art. 304 pct. 1,art. 304 pct. 4 şi 304 pct. 10 C. proc. civ., prin care a susţinut că instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, aceasta a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi s-a invocat ca motiv de nelegalitate art. 304 pct. 10, în sensul că instanţa nu s-a pronunţat asupra unei dovezi hotărâtoare, respectiv înscrisul depus, o copie de pe foaia B de CF Târgu Mureş.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru considerentele ce succed.
Instanţa a fost învestită cu o cerere de revizuire, întemeiată în drept, pe motivul reglementat de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., conform căruia, această cale extraordinară de atac de retractare este admisibilă „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere ” .
În reglementarea prevăzută de textul procedural mai sus evocat, pentru a fi admisibilă revizuirea, trebuie ca „înscrisul nou ” să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: acesta să fie un instrument, admisibil ca mijloc de probă, şi să nu aibă sensul de negoţium, să fie doveditor, să fie nou, adică descoperit după darea hotărârii, să nu fi fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată, pentru că se opune la cercetarea lui, puterea de lucru judecat a hotărârii, să fi existat la data pronunţării hotărârii şi să fie determinant.
Cum este de observat, corect a reţinut instanţa, când a respins cererea de revizuire, că, în cazul în care se solicită revizuirea unui înscris ce se afla la dosar, care nu a fost reţinut de partea potrivnică şi cu privire la care nu s-a dovedit imposibilitatea de a-l prezenta, cererea de revizuire nu este de admis, întrucât actul invocat, nu constituie un înscris nou, în sensul art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Instanţa de judecată a avut în vedere situaţia de Carte Funciară, relevată prin copia xerox legalizată, depusă de revizuentă, acelaşi înscris regăsindu-se şi în Dosarul nr. 4296/2002 al Tribunalului Mureş, astfel cum a fost indicat, la filele 28-29, 95-96 din dosarul menţionat, aşa încât nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, întemeiată pe pct. 5 al art. 322 C. proc. civ.
Motivul de nelegalitate referitor la alcătuirea instanţei cu nerespectarea dispoziţiilor legale, ce vizează incompatibilitatea judecătorilor de a soluţiona cererea de revizuire nu este de primit, dat fiind că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, în care nu operează principiul incompatibilităţii, pe motiv că judecătorul s-a pronunţat, prin hotărârea a cărei anulare se cere.
Nici motivul de recurs invocat generic de revizuentă, privind depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ. nu este fondat, critica fiind exclusiv formală şi lipsită de conţinut, nefiind invocate concret, aspecte care să semnifice un „exces de putere”, astfel cum a fost analizat acest motiv de doctrină, descris teoretic, ca reprezentând o încălcare de către judecători, a principiului separaţiei puterilor în stat şi imixtiunii lor, în atribuţiile puterii legislative sau executive, critică ce excede cadrului legalităţii în speţa de faţă, privind neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., referitor la înscrisul invocat.
De asemenea, este de observat că analiza îndeplinirii de către un înscris nou, a condiţiilor prevăzute cumulativ de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., nu poate fi încadrată într-un motiv de netemeinicie, cum eronat, a încercat revizuentă, această analiză fiind susceptibilă de verificare a legalităţii, numai în raport de obiectul cererii de revizuire şi de temeiul de drept invocat, instanţa având a examina îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de textul procedural mai sus amintit, motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., fiind abrogat.
Aşa fiind Înalta Curte va face aplicarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de revizuentă N.M. împotriva deciziei nr. 103/ A din 12 decembrie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi de familie, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1540/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1544/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|