ICCJ. Decizia nr. 1978/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1978/2010
Dosar nr. 5572/1/2009
Şedinţa publică din 23 martie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Decizia nr. 5910 din 16 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantele P.L., P.D. şi Z.C. împotriva deciziei nr. 107/A din 13 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
S-a reţinut, în esenţă, că instanţa de apel a statuat în mod corect faptul că reclamantele, în calitate de fiice ale soţiei supravieţuitoare, rezultate dintr-o altă căsătorie, nu pot veni la moştenirea primului soţ al mamei, prin reprezentare, aceasta fiind permisă numai în linie directă, descendentă şi în linie colaterală până la gradul IV de rudenie inclusiv.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire P.L., P.D. şi Z.C., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, schimbarea deciziei civile nr. 107/A din 13 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş şi, pe cale de consecinţă, respingerea apelului. Au arătat că la 1 iunie 2009 (data poştei), prin adresa nr. 1682, Direcţia judeţeană Harghita a Arhivelor Naţionale a transmis o copie legalizată de pe un act de care nu s-au putut prevala şi care demonstrează calitatea revizuentelor de moştenitoare şi anume testamentul văduvei lui M.Ş., născută C.I. Din testamentul lui M.I.(Ş.) din 3 iunie 1938, reiese că testatorul a lăsat moştenire soţiei sale C.I. toate bunurile imobile. La rândul ei, prin testamentul transmis revizuentelor ulterior pronunţării deciziei în recurs, a dispus mortis causa să lase imobilele şi lui C.J.(E.) junior şi A. Testamentul datează din 1941, iar C.E. junior a decedat în anul 1945, ulterior decesului lui C.I. şi, în aceste condiţii, acesta a avut vocaţie proprie la succesiunea defunctei C.I., iar soţia supravieţuitoare a lui C.E. junior este mama revizuentelor.
Cererea de revizuire este inadmisibilă urmând a fi respinsă ca atare în considerarea argumentelor ce se vor expune în continuare.
Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Din economia reglementării în materie, rezultă condiţiile minime de admisibilitate a cererii de revizuire, iar, referitor la hotărârile pronunţate în recurs, textul cuprinde precizarea că revizuirea este posibilă numai dacă instanţa de recurs a evocat fondul, per a contrario, însemnând că nu poate fi revizuită hotărârea prin care recursul a fost respins.
În căile de atac evocarea fondului presupune schimbarea situaţiei de fapt în urma analizei probelor. Drept urmare, hotărârile prin care se resping căile de atac, păstrându-se situaţia de fapt, nu sunt susceptibile de revizuire.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate fi exercitată numai pentru motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Or, în speţă, prin Decizia a cărei revizuire se solicită s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantele P.L., P.D. şi Z.C. împotriva deciziei nr. 107/A din 13 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Se reţine deci că prin Decizia atacată, dată de o instanţă de recurs, nu s-a evocat fondul.
Pentru cele ce preced, cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de P.L., P.D. şi Z.C. împotriva deciziei nr. 5910 din 16 octombrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2034/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 1979/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
