ICCJ. Decizia nr. 204/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 204/2010
Dosar nr. 2586/197/2009
Şedinţa din 18 ianuarie 2010
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:
Constată că la data de 1 octombrie 2008, reclamanta D.E. s-a adresat instanţei, formulând cerere de chemare în judecată împotriva pârâţilor B.F.N., B.E.F., M.I.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei B.I., decedată la data de 6 octombrie 2007, cu ultimul domiciliu în Municipiul Târgovişte, Judeţul Dâmboviţa; stabilirea cotelor succesorale ce se cuvin fiecărui moştenitor şi ieşirea din indiviziune cu privire la averea succesorală.
La data de 3 decembrie 2008, reclamanta D.E. şi-a completat cererea, solicitând şi partajarea averii succesorale a defunctului B.F., decedat la data de 2 iulie 2003, cu ultimul domiciliu în Municipiul Braşov, Judeţul Braşov.
Prin sentinţa civilă nr. 184 din 14 ianuarie 2009, pronunţată în dosarul nr. 6291/315/2008, Judecătoria Târgovişte a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Braşov.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere prevederile art. 14 C. proc. civ., precum şi faptul că domiciliul primului defunct s-a aflat în raza teritorială a acestei ultime instanţe.
Pe rolul Judecătoriei Braşov, cauza a fost înregistrată sub nr. 2586/197 din 17 martie 2009.
Prin sentinţa civilă nr. 6670 din 16 iunie 2009, Judecătoria Braşov a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte; a constatat ivirea unui conflict negativ de competenţă; a suspendat cauza şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a apreciat, că fiind vorba de două succesiuni a doi defuncţi, decedaţi în localităţi de pe raza a două judeţe, competenţa de soluţionare a acţiunii civile de partaj succesoral, aparţine instanţei în a cărei rază teritorială a decedat cel din urmă defunct, respectiv Judecătoria Târgovişte.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aparţine Judecătoriei Târgovişte competenţa de soluţionare a acţiunii civile de partaj succesoral formulată de reclamanta D.E., avându-se în vedere următoarele considerente:
În cauză se pune problema stabilirii instanţei competente teritorial, în caz de succesiuni succesive, în cererile privitoare la moşteniri, în condiţiile în care defuncţii în cauză au avut, fiecare, ultimul domiciliu în raza unor localităţi arondate unor instanţe diferite.
În această situaţie, potrivit dispoziţiilor art. 14 şi art. 12 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între instanţele deopotrivă competente teritorial, stabilite în funcţie de ultimul domiciliu al fiecărui defunct, instanţa astfel aleasă fiind competentă să soluţioneze cauza în ansamblul ei.
În speţă, Judecătoria Târgovişte este competentă să soluţioneze cererea de partaj succesoral formulată de reclamantă în condiţiile în care s-a solicitat dezbaterea succesiunii defunctei B.I., cu ultimul domiciliu în Municipiul Târgovişte, această instanţă rămânând competentă să soluţioneze cauza în ansamblul ei, chiar dacă, ulterior, reclamanta şi-a completat acţiunea, solicitând şi dezbaterea succesiunii defunctului B.F., cu ultimul domiciliu în Municipiul Braşov.
Aceasta întrucât raţiunea principală a competenţei teritoriale excepţionale statornicite în art. 14 C. proc. civ., constă în faptul că toate operaţiile legate de procedura succesorală se îndeplinesc în circumscripţia teritorială a ultimului defunct care culege, prin retransmitere, bunurile din celelalte succesiuni anterioare, în acest loc aflându-se cel mai adesea principalele bunuri ale defunctului, iar competenţa de realizare a procedurii succesorale materiale aparţine biroului notarial din circumscripţia teritorială corespunzătoare ultimului domiciliu al defunctului.
În acest sens, în speţă, principalul bun solicitat la partaj, respectiv un imobil situat în Municipiul Târgovişte, se află situat în raza teritorială a Judecătoriei Târgovişte, iar sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale a defunctei B.I. s-a realizat de către Consiliul Local Municipal Târgovişte.
La cele arătate se poate adăuga şi faptul că, de pe urma defunctului B.F., reclamanta nu a indicat nici un bun mobil sau imobil care să fie supus partajării.
Faţă de aceste considerente, şi în vederea asigurării unei bune administrări a justiţiei, Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Târgovişte, pe raza teritorială a acestei instanţe aflându-se principalele bunuri supuse partajării, precum şi ultimul domiciliu al celui de-al doilea defunct, conform dispoziţiilor art. 22 alin. (5) C. proc. ci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 205/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 141/2010. Civil. Pretenţii. Revizuire - Recurs → |
|---|
