ICCJ. Decizia nr. 2347/2010. Civil. Plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2347/2010
Dosar nr. 5773/1/2009
Şedinţa publică din 19 aprilie 2010
Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 136/R din 6 februarie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, a respins ca nefondate recursurile formulate de SC I.L.A.R. şi SC C.H. SRL împotriva deciziei civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008 a Tribunalului Harghita.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureş, la data de 9 martie 2009, SC I.L.A.R. şi SC C.H. SRL au cerut revizuirea deciziei menţionate, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
In motivarea cererii, revizuentele au susţinut că Decizia atacată cu revizuire este contradictorie cu Decizia nr. 196/R din 22 februarie 2007 a aceleiaşi instanţe, acest fapt rezultând din abordarea diferită a chestiunii privind reprezentarea statului în acelaşi dosar în sensul că în cea de a doua hotărâre Statul Român era legal reprezentat de primărie iar în prima hotărâre numai primarul putea reprezenta unitatea administrativ teritorială. Aceste doua aprecieri diferite au condus odată la respingerea recursului lui T.N.M.M. şi odată la respingerea recursului formulat de revizuente de faţă.
Prin Decizia civilă nr. 905/R din 8 mai 2009, Curtea de Apel Târgu Mureş şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând cererea de revizuire dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că nu poate fi primită pentru următoarele considerente:
In drept, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una si aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceiaşi calitate.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiţii şi anume: existenţa unor hotărâri judecătoreşti pronunţate în dosare diferite, să existe triplă identitate de părţi, obiect şi cauză, în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, sau dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.
Examinând Decizia nr. 136 din 6 februarie 2009 a Curţii de Apel Tg. Mureş prin prisma celor expuse şi a dispoziţiilor art. 322 pct. 7 sunt de reţinut următoarele:
Prin Decizia nr. 136 din 6 februarie 2009 a Curţii de Apel Tg. Mureş, s-au respins recursurile declarate de SC I.L.A.R. SRL, SC K. SRL şi SC C.H. SRL prin prisma celor expuse sunt de reţinut următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 136 din 6 februarie 2009 a Curţii de Apel Tg. Mureş s-au respins recursurile declarate de SC I.L.A.R. SRL, SC K. SRL şi SC C.H. SRL împotriva deciziei civile nr. 98 din 16 septembrie 2008 a Tribunalului Harghita, dosar civil nr. 579.1/234/2007.
Pentru a pronunţa această hotărâre au fost reţinute următoarele aspecte:
Prin sentinţa civilă nr. 329, pronunţată la data de 31 martie 2008 de Judecătoria Gheorgheni a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale a intimatului G.J., s-a luat act de renunţarea la judecată a petentei SC I.E.I. SRL Gheorgheni şi pe fondul cauzei s-a respins plângerea formulată de petenta SC R. SRL Gheorgheni, SC K. SRL Gheorgheni şi SC C.H. SRL Gheorgheni în contradictoriu cu intimaţii T.N.M.M., Statul Român prin Municipiul Gheorgheni reprezentat de primar, G.J., Primăria Gheorgheni şi Consiliul local Gheorgheni.
Apelurile formulate de petentele SC C.H. SRL, S.C. SC I.L.A.R. SRL şi SC K. SRL au fost respinse ca nefondate prin Decizia civilă nr. 98 din 16 septembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Harghita.
În fapt, la data de 29 ianuarie 2001, prin contracte de vânzare-cumpărare autentice, Statul Român, prin Primăria Gheorgheni reprezentat prin primar, a vândut celor trei petente trei spaţii comerciale. Dreptul de proprietate astfel dobândit a fost înscris în cartea funciară.
La solicitarea numitei T.N.M.M., solicitare întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 112/1995 şi pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, Judecătoria Gheorgheni a dispus prin sentinţa civilă nr. 76 din 7 februarie 2005, sentinţa civilă nr. 75 din 7 februarie 2005 şi sentinţa civilă nr. 122 din 28 februarie 2005, toate rămase irevocabile prin respingerea recursului, constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare, radierea dreptului de proprietate a cumpărătorului din evidenţele cărţii funciare.
La cererea aceleiaşi persoane, T.N.M.M., Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Gheorgheni a dispus prin încheierea nr. 2508 din 4 iulie 2005 radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate a petentelor şi reînscrierea vechiului proprietar.
Din analiza acestei stări de fapt rezultă că practic Oficiul de Cadastru a efectuat două operaţiuni, una de radiere a dreptului de proprietate, a doua operaţiune fiind una implicită prin revenirea evidenţei din foaia de proprietate la situaţia anterioară.
Petenţii au invocat că în cadrul procedurii contencioase care a avut ca urmare anularea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul tabular nu a fost legal reprezentat.
Pentru orice cerere adresată instanţei de judecată solicitantul trebuie să dovedească un interes alături de celelalte două condiţii: calitatea procesuală şi capacitatea. Petenţii susţin în plângerea lor că o altă parte nu a fost legal reprezentată, însă nu pot justifica ce interes ar avea în a susţine acest lucru. Potrivit literaturii de specialitate dar şi practicii, interesul trebuie să fie legitim, născut în actual dar şi personal şi direct, ori este evident că în speţă nu este vorba de un interes personal şi direct în a susţine în cadrul plângerii de carte funciară nelegala reprezentare a unei alte părţi.
Chiar dacă petentele ar putea dovedi un interes, se observă cu uşurinţă faptul că, în procedura contencioasă, numita T.N.M.M. a chemat în judecată chiar Primăria Gheorgheni cea care a reprezentat Statul Român la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. Aşadar, trecând peste chestiunile procedurale Curtea remarcă comportamentul, cel puţin contradictoriu al petentelor care la încheierea contractelor recunosc calitatea de reprezentant al statului a Primăriei Gheorgheni pentru ca mai apoi, după finalizarea procedurii contencioase, să considere că Statul Român nu a fost legal reprezentat.
Această hotărâre, susţin revizuentele că este potrivnică deciziei civile nr. 196 din 22 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, dosar civil nr. 1319/43/2006.
Una din considerentele de admisibilitate a cererii de revizuire bazate pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este aceea ca în al doilea proces să nu se fi invocat şi dezbătut excepţia autorităţii de lucru judecat.
Raţiunea reglementării revizuirii prev. de textul menţionat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, având acelaşi obiect, cauză şi aceleaşi părţi.
Or, examinând hotărârea atacată pe calea revizuirii este de reţinut că Decizia civilă nr. 196 din 22 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Tg. Mureş a constituit obiectul examinării atât a instanţei de fond, de apel cât şi de recurs, reţinându-se că nu este incidenţă excepţia puterii de lucru judecat.
Faţă de această situaţie, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile prev. de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentele SC I.L.A.R. şi SC C.H. SRL privind Decizia nr. 136/R din 6 februarie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2384/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2346/2010. Civil. Fond funciar. Revizuire -... → |
|---|
