ICCJ. Decizia nr. 2366/2010. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2366/2010

Dosar nr. 1524/111/2009

Şedinţa publică din 20 aprilie 2010

Deliberând asupra recursurilor civile de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin contestaţia formulată la 3 martie 2009, B.K.I. şi B.E., au solicitat instanţei, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca, lămurirea înţelesului şi respectiv întinderii dispozitivului sentinţei nr. 140 din 13 februarie 2004 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, în sensul de a se constata că prin această hotărâre le-a fost restituit, alături de apartamentul nr. 6/a, situat în Cluj-Napoca, şi garajul, cu suprafaţa de 17,68 mp, în cotă de 0,58/100, identificat sub nr. 6/b, înscris în C.F. 135848/A Cluj.

Investit în primă instanţă, Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 386 din 10 iunie 2009, a admis contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu şi în consecinţă a precizat că prin sentinţa civilă nr. 140/2004 a aceleiaşi instanţe, s-a restituit în natură contestatorilor, inclusiv garajul ce a intrat în componenţa iniţială a apartamentului nr. 6, înscris în C.F. 135848/A, de sub A + 2, nr. top 23984/S/VI/b, iar dispoziţia de întabulare se referă inclusiv la acesta.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă că prin sentinţa ce constituie titlu executoriu, s-a restituit în natură către reclamanţi, apartamentul nr. 6, situat în Cluj-Napoca, şi s-a dispus ca la rămânerea irevocabilă a hotărârii să se întabuleze în cartea funciară dreptul de proprietate dobândit de aceştia, cu „titlu de lege", ca bun comun.

Cum, se mai arată, în cartea funciară apartamentul nr. 6 a fost dezmembrat în apartamentul nr. 6/a, constând din locuinţa propriu zisă şi apartamentul nr. 6/b, constând din garaj, în timp ce sentinţa civilă nr. 140/2003 a Tribunalului Cluj, se referă generic la apartamentul nr. 6 din Cluj-Napoca, prima instanţă a apreciat că lămurirea întinderii titlului executoriu este într-adevăr necesară, respingerea cererii de intabulare formulată în baza acestuia dovedind că dispoziţiile hotărârii nu au fost lămuritoare.

Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, care, prin Decizia nr. 235/A din 7 octombrie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţi, reţinând că prima instanţă a restituit contestatorilor inclusiv garajul ce a intrat în componenţa iniţială a apartamentului nr. 6, din C.F. nr. 135848/A Cluj, nr. top 23984/S/VI/b.

În cauză, au declarat recurs în termen legal atât Consiliul local al Municipiului Cluj-Napoca cât şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, care, fără a indica temeiurile pe care-şi fundamentează calea extraordinară de atac, critică hotărârile date în cauză, pe considerentul greşitei restituiri a garajului ce a intrat în componenţa iniţială a apartamentului nr. 6 din C.F. 135848/A Cluj-Napoca.

Astfel, se arată, contrar celor susţinute de instanţe, prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, reclamanţii au solicitat doar apartamentul nr. 6/a, reprezentând spaţiul de locuit, astfel că instanţa care a soluţionat contestaţia formulată împotriva dispoziţiei prin care s-a respins cererea de restituire, nu se putea pronunţa decât asupra acestuia.

De altfel, se mai susţine, garajul este distinct ca locaţie şi respectiv funcţionalitate, de locuinţa propriu-zisă şi ca atare nu se poate presupune că a fost solicitat împreună cu apartamentul, nefiind aferent acestuia, prin însăşi destinaţia sa.

Se constată că motivele de recurs formulate, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., urmând a fi examinate în consecinţă.

Recursurile se privesc ca nefondate, urmând a fi respinse, în considerarea argumentelor ce succed.

Este de necontestat că reclamanţii, au fost proprietari extratabulari a apartamentului nr. 6, situat în Cluj Napoca, trecut abuziv în proprietatea statului, prin decretul nr. 223/1974.

Din cuprinsul deciziei de preluare, nr. 9 din 16 ianuarie 1984 şi respectiv al memoriului tehnic justificativ întocmit în vederea întabulării – ulterior preluării – dreptului de proprietate al Statului Român (fila 12 şi 15 – dosar 10891/2003 al Tribunalului Cluj) rezultă fără putinţă de tăgadă că imobilul în litigiu era compus dintr-un apartament de 4 camere, garaj şi dependinţe în suprafaţă construită de 77,66 mp.

Tot astfel, procesul verbal de evaluare, întocmit la 28 decembrie 1983, în vederea preluării nemişcătorului, în proprietatea statului, atestă că apartamentul nr. 6, scara 1, etaj II, situat în Municipiul Cluj Napoca, , proprietatea lui B.C.Ş. şi B.E. se compunea din 4 camere locuibile, dependinţe, pivniţă şi garaj (fila 18 – dosar 10891/2003 al Tribunalului Cluj).

Chiar dacă, prin notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, contestatorii au făcut trimitere la imobilul din str..., apartamentul 6 a, în dezvoltarea acestuia, arătând componenţa nemişcătorului, persoanele îndreptăţite au făcut o referire expresă la restituirea atât a spaţiului locuibil cât şi a dependinţelor şi garajului (fila 9 – dosar fond).

Ca atare, cererea de restituire în natură a vizat retrocedarea imobilului, în componenţa pe care acesta a avut-o la data preluării, în care, fără echivoc, intra şi garajul auto.

Aşa fiind, în considerarea celor ce preced, recursurile urmează a se respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate, recursurile declarate de pârâţii Primarul municipiului Cluj Napoca şi Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 235/A din 7 octombrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2366/2010. Civil