ICCJ. Decizia nr. 2472/2010. Civil. Fond funciar. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2472/2010

Dosar nr.561/2/2009

Şedinţa publică din 23 aprilie 2010

Deliberând asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 909 din 26 mai 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.G. împotriva Deciziei civile nr. 133 din 20 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 22292/3/2008, în contradictoriu cu intimaţii M.C.S. şi Prefectura Judeţului Vrancea - Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991.

Împotriva deciziei date în contestaţia în anulare, respectiv împotriva Deciziei nr. 909 din 26 mai 2009, a declarat recurs contestatorul, criticând-o pe motiv că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii de suspendare a judecării dosarului de contestaţie în anulare, formulată pe temeiul dispoziţiilor art. 244 alin. (1) C. proc. civ., faţă de existenţa pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dosarului nr. 4335/1/2009, având ca obiect cererea de strămutate a dosarului de contestaţie în anulare.

În şedinţa publică din 23 aprilie 2010, Înalta Curte a ridicat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, faţă de faptul că acesta a fost exercitat împotriva unei hotărâri irevocabile.

Recursul este inadmisibil, potrivit celor ce se vor arăta în continuare.

În speţă, hotărârea atacată cu recurs este o hotărâre pronunţată de curtea de apel într-o contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.

Astfel, contestaţia în anulare soluţionată prin Decizia recurată a avut ca obiect Decizia civilă nr. 133 din 20 ianuarie 2009, pronunţată în recurs.

Potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt irevocabile, iar potrivit art. 320 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţia în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată. Întrucât hotărârea care a făcut obiectul contestaţiei în anulare soluţionată prin Decizia recurată este o hotărâre irevocabilă în sensul art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., urmează a se reţine că şi Decizia recurată are acelaşi caracter de hotărâre irevocabilă, sens în care sunt dispoziţiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.

Din interpretarea per a contraria a textului rezultă că orice alte hotărâri în afara celor expres menţionate de acesta, cum sunt şi cele irevocabile, nu pot face obiectul recursului.

Prin urmare, hotărârea atacată cu recurs în prezenta cauză, fiind o hotărâre irevocabilă, nu este susceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului, care astfel apare ca inadmisibil.

Recurentul a susţinut în şedinţa publică din 23 aprilie 2010 că recursul său este admisibil în lumina dispoziţiilor art. 24 din Constituţie, care garantează dreptul la apărare al părţilor.

Este adevărat că textul constituţional invocat garantează dreptul la apărare al părţilor, dar acest drept nu are semnificaţia deschiderii unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, deoarece chiar Constituţia prevede la art. 129 că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Or, în condiţiile legii - art. 299, art. 320 alin. (3) cu referire la art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile judecătoreşti irevocabile nu pot fi atacate cu recurs.

Pe de altă parte, hotărârea atacată nu face parte nici din categoria actelor judecătoreşti pentru care art. 23 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, deschide calea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, art. 23 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, prevede că „Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel."

În speţă, însă, nu sunt îndeplinite condiţiile acestui text de lege, spre a se putea reţine admisibilitatea recursului exercitat în cauză. Aceasta deoarece, curtea de apel nu a procedat la suspendarea sau întreruperea judecăţii, ci la termenul din 26 mai 2009 a pronunţat o hotărâre pe fondul contestaţiei în anulare cu care a fost învestită (Decizia nr. 909 din 26 mai 2009, obiect al prezentului recurs), după ce anterior, la acelaşi termen de judecată, a respins cererea de suspendare a judecăţii, formulată de contestator în baza art. 244 alin. (1) C. proc. civ., soluţia pe cererea de suspendare fiind consemnată, potrivit ordinii de desfăşurare a judecăţii, în practicaua deciziei recurate.

În combaterea excepţiei inadmisibilităţii recursului, recurentul a invocat şi dispoziţiile art. 2 din Decretul nr. 167/1958.

Aceste dispoziţii legale sunt, însă, ineficiente pe aspectul supus analizei, deoarece nu au nici o legătură cu exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, ci ele reglementează o cu totul altă problemă, aceea a regimului juridic al nulităţii unui act juridic civil.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că recursul exercitat în cauză este inadmisibil şi îl va respinge ca atare, conform art. 312 alin. (1) raportat la art. 299, art. 320 alin. (3) şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de contestatorul M.G. împotriva Deciziei nr. 909 din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 aprilie 2010.

Procesat de GGC - NN

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2472/2010. Civil. Fond funciar. Recurs