ICCJ. Decizia nr. 2610/2010. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.2610/2010
Dosar nr. 2179/1/2009
Şedinţa publică din 28 aprilie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 9 martie 2009, Curtea de Conturi a României, a solicitat, în contradictoriu cu B.V.S. şi B.M., revizuirea deciziei nr. 495 din 23 ianuarie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă.
Invocând dispoziţiile art. 322 pct. 6 C. proc. civ., revizuenta a arătat că dosarul în care s-a pronunţat Decizia atacată a avut primul termen în recurs la data de 23 ianuarie 2009.
Fiind primul termen de judecată, instituţia a formulat cerere de amânare a cauzei pentru lipsă de apărare, odată cu cererea de amânare fiind depusă şi întâmpinarea.
A mai arătat revizuenta, că cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare a fost respinsă, fără să i se dea posibilitatea să depună concluzii scrise şi să poată să-şi facă apărările.
Dacă i s-ar fi dat posibilitatea să se apere, instanţa ar fi putut constata că imobilul în litigiu a fost transmis cu plată în proprietatea Statului Român, la data preluării fiind în stare avansată de uzură.
Cererea de revizuire este nefondată, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 322 pct. 6 C. proc. civ., revizuirea poate fi solicitată şi atunci când statul sau alte persoane de drept public sau de utilitate publică nu au fost apăraţi de loc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere.
Prin urmare, pentru a fi incident acest caz de revizuire, faţă de dispoziţiile clare şi indubitabile ale legii, este necesar ca statul
sau persoana juridică de drept public să fie total lipsită de apărare sau să fie apărată cu viclenie.
Or, refuzul instanţei de judecată de a acorda un termen pentru lipsă de apărare şi neamânarea pronunţării nu echivalează cu lipsa totală de apărare.
In cauză, în procedura de judecată a recursului, finalizată cu hotărârea atacată pe calea revizuirii, Curtea de Conturi a României a avut calitatea de intimată. In această calitate, la data de 10 decembrie 2008 a fost citată pentru termenul de judecată din 23 ianuarie 2009, fiindu-i transmise motivele de recurs formulate de recurenţii B.V.S. şi B.M.
La data de 19 ianuarie 2009, în termenul prevăzut de lege, intimata a depus la dosar întâmpinare, în care a reiterat susţinerile şi apărările de care a înţeles să se folosească în prima instanţă şi în apel, referitoare la modul de preluare a imobilului.
La aceeaşi dată, revizuenta a depus şi o cerere prin care a solicitat acordarea unui termen nou de judecată, pentru a se asigura reprezentarea instituţiei.
Cererea nu este motivată, în sensul art. 156 alin. (1) C. proc. civ., şi nu cuprinde menţiunea că s-ar solicita amânarea pronunţării pentru a se depune concluzii scrise.
Or, potrivit alin. (2) al art. 156 din Cod, amânarea pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise, atunci când instanţa refuză acordarea unui termen pentru lipsă de apărare, va fi dispusă de instanţă la cererea părţii.
Prin urmare, revizuenta nu numai că a beneficiat de toate posibilităţile şi garanţiile procedurale privind dreptul la apărare, dar s-a şi apărat în cauză, exprimându-şi punctul de vedere în întâmpinarea depusă.
Faţă de cele ce preced, se constată că nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. 322 pct. 6 C. proc. civ., iar cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 495 din 23 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, formulată de Curtea de Conturi a României.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2608/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2604/2010. Civil → |
---|