ICCJ. Decizia nr. 2645/2010. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2645/2010
Dosar nr. 5057/1/2009
Şedinţa publică din 29 aprilie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, revizuenta F.L.G. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 5450 din 12 mai 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., în contradictoriu cu intimaţii Primăria oraşului Odobeşti şi R.G.S.
În motivarea cererii de revizuire, s-a arătat că prin acţiunea introductivă s-a solicitat restituirea în natură a imobilului teren intravilan în suprafaţă de 1000 mp, situat în oraşul Odobeşti, în temeiul Legii nr. 10/2001.
Incidenţa în cauză a normelor legale faţă de care s-a raportat cererea de restituire în natură a fost recunoscută şi statuată de instanţele de fond şi de apel care, prin sentinţa civilă nr. 403 din 22 septembrie 2005 a Tribunalului Vrancea, menţinută prin Decizia civilă nr. 376/A din 08 octombrie 2007, au admis acţiunea şi au dispus obligarea intimatei pârâte Primăria oraşului Odobeşti să restituie în natură suprafaţa de 629,15 mp teren situat în tarlaua 27, parcela 1147, intravilan, cu vecinii: drum judeţean, F.L.G. pe două părţi şi Primăria Odobeşti.
Ca urmare a promovării recursului de către intimata Primăria oraşului Odobeşti, instanţa de recurs, Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, prin Decizia civilă nr. 5450 din 12 mai 2009, a admis calea de atac declarată, a casat cele două hotărâri şi a respins acţiunea.
S-a susţinut că o asemenea soluţie este susceptibilă de revizuire în temeiul art. 322 pct. 2 C. proc. civ., întrucât instanţa s-a pronunţat plus petita şi extra petita, în condiţiile în care instanţa de recurs se raportează la existenţa unui act juridic ce poartă asupra unui alt obiect – imobil teren agricol şi depăşeşte obiectul dedus judecăţii, respectiv analizarea condiţiilor impuse de Legea nr. 10/2001 şi îndreptăţirea reclamantei la restituirea în natură a unui bun preluat în mod abuziv de stat.
Astfel, faţă de dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care procedează la o completare a prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, în mod greşit instanţa de recurs a făcut aplicarea art. 8 din Legea nr. 10/2001 apreciind că imobilului în litigiu cade sub incidenţa Legii nr. 18/1991.
A mai arătat revizuenta că suprafaţa de teren situată în intravilanul localităţii Odobeşti nu a fost inclusă în titlul de proprietate ce i s-a emis în baza Legii nr. 18/1991 întrucât nu se încadra în prevederile acestei legi, ci a făcut obiectul Legii nr. 10/2001.
Examinând cererea de revizuire formulată de revizuenta F.L.G., în temeiul art. 322 pct. 2 C. proc. civ., instanţa constată următoarele.
Potrivit art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere, „dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".
Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că prin formularea cazului de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., se face referire la aplicarea principiului disponibilităţii, care nu îngăduie instanţei să depăşească obiectul acţiunii sau al celorlalte cereri accesorii ori incidentale, dar nici nu îi permit să omită a se pronunţa asupra unui capăt de acţiune.
Prin urmare, acest caz de revizuire priveşte numai obiectul acţiunii, respectiv pretenţiile concrete formulate de reclamant prin cererea de chemare în judecată.
Prin Decizia nr. 5450 din 12 mai 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a cărei retractare se solicită prin intermediul acestei căi procedurale, a fost admis recursul declarat de pârâta Primăria oraşului Odobeşti, au fost casate Decizia pronunţată de instanţa de apel, precum şi sentinţa primei instanţe şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta F.L.G.
În considerentele deciziei s-a reţinut că, de vreme ce din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, rezultă că autoarei reclamantei şi reclamantei le-a fost reconstituit, în baza Legilor nr. 18/1991 şi nr. 1/2000 dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au făcut obiectul actelor de vânzare-cumpărare încheiate de autoarea reclamantei, R.V.V., se constată că, în raport cu art. 8 din Legea nr. 10/2001, în mod greşit instanţa de fond, prin soluţia confirmată de instanţa de apel, a dispus restituirea terenului în suprafaţă de 629,15 mp situat în intravilanul oraşului Odobeşti, având ca vecinătăţi drumul judeţean, F.L.G. şi Primăria oraşului Odobeşti, deoarece, atâta timp cât terenul a făcut obiectul Legilor nr. 18/1991 şi nr. 1/2000, nu mai poate face obiectul Legii nr. 10/2001.
Susţinerea părţii conform căreia o asemenea decizie este susceptibilă de revizuire pe temeiul art. 322 pct. 2 C. proc. civ. este total nefondată.
Instanţa nu s-a pronunţat în afara limitelor învestirii, atunci când, judecând în cadrul criticilor din recurs, a constatat că terenul în litigiu nu face obiectul Legii nr. 10/2001
Nemulţumirea revizuentei exprimată faţă de considerentele hotărârii atacate nu poate face obiect de analiză în cadrul acestei căi extraordinare de atac, deoarece pct. 2 al art. 322 C. proc. civ. este intrinsec legat de ceea ce partea a solicitat a fi dedus judecăţii şi nu de examinarea legalităţii hotărârii prin prisma motivelor invocate în exercitarea căilor de atac.
Faţă de considerentele expuse, se va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta F.L.G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta F.L.G. împotriva deciziei nr. 5450 din 12 mai 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2687/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2624/2010. Civil → |
---|