ICCJ. Decizia nr. 2789/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2789/2010
Dosar nr. 6075/100/2008
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare formulată, contestatorul M.D. a solicitat anularea sentinţei civile nr. 98 din 28 ianuarie 2008 pronunţată de Tribunalul Maramureş în Dosarul nr. 5584/100/2007, pe considerentul că a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 317 alin. (2) C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 132 din 13 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Maramureş a fost respinsă contestaţia ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel contestatorul, solicitând schimbarea ei, în sensul admiterii contestaţiei, pe motiv că a invocat necompetenţa instanţei.
Prin Decizia nr. 179/A/2009 din 1 iunie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, a fost respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul M.D. împotriva sentinţei civile nr. 132 din 13 februarie 2009 a Tribunalului Maramureş.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel, a reţinut, în esenţă, următoarele:
Verificându-se Dosarul nr. 5584/100/2007 al Tribunalului Maramureş, în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. 98 din 28 ianuarie 2008, obiect al contestaţiei în anulare, s-a constatat că reclamantul-contestator nu a declarat apel împotriva acesteia, astfel că afirmaţiile sale în sensul că ar fi invocat motivul de necompetenţă de ordine publică în calea de atac a recursului nu este susţinut de probele de la dosar.
Este adevărat că reclamantul-contestator a înregistrat acţiunea iniţial la Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. 3675/33/2006, iar Curtea prin încheierea nr. 4/D din 26 iulie 2006, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Maramureş.
Această încheiere a fost atacată cu recurs, respins de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia civilă nr. 9688 din 24 noiembrie 2006 pronunţată în Dosarul nr. 3675/33/2006, iar contestaţia în anulare formulată de reclamantă împotriva acestei decizii a fost la rândul ei, respinsă ca inadmisibilă prin Decizia civilă nr. 2835 din 30 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 97/1/2007. O nouă contestaţie în anulare împotriva deciziei irevocabile privind stabilirea competenţei nefiind admisibilă raportat la dispoziţiile art. 321 C. proc. civ.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, contestatorul M.D. a declarat recurs, întrucât instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat înţelesul lămurit al acesteia, întrucât prin sentinţa civilă nr. 98 din 28 ianuarie 2008 a Tribunalului Maramureş pronunţată în Dosarul 5584/100/2007, nu s-a hotărât „cu obiectivitate cauza".
Recursul declarat este nefondat.
Art.317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prevede cazul de contestaţie în anulare referitor la încălcarea dispoziţiilor de ordine publică, dar numai dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea recursului.
În speţă, corect au stabilit ambele instanţe că, reclamantul-contestator nu a declarat apel împotriva sentinţei civile nr. 98 din 28 ianuarie 2008, obiect al contestaţiei în anulare, astfel încât susţinerile acestuia în sensul că ar fi invocat necompetenţa materială a instanţei nu subzistă.
Pentru cele expuse în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul M.D. împotriva deciziei nr. 179 A din 1 iunie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2788/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2792/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|