ICCJ. Decizia nr. 2841/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2841/2010
Dosar nr. 7189/110/2008
Şedinţa publică din 7 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Constată că la data de 8 decembrie 2008, reclamantul G.C.I.C. s-a adresat instanţei, formulând cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Municipiul Bacău, prin Primar, şi solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia de a răspunde notificării ce i-a fost adresată cu nr. 1575 din 12 februarie 2002, ce formează obiectul dosarului nr. 181/2002, depusă în baza Legii nr. 10/2001 şi prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Bacău, judeţul Bacău, prin emiterea unei dispoziţii de restituire a terenului în suprafaţă de 210 mp, sub sancţiunea plăţii unor daune cominatorii în cuantum de 1.000 lei pe zi de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 807 din 13 mai 2009, Tribunalul Bacău, secţia civilă, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul G.C.I.C., în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bacău, prin Primar, şi a dispus obligarea acestuia să răspundă la notificarea înregistrată sub nr. 1575 din 12 februarie 2002. A respins, ca nefondat, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata daunelor cominatorii.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că pârâta nu şi-a respectat obligaţia prevăzută de art. 25 din Legea nr. 10/2001, nesoluţionând notificarea ce i-a fost adresată de reclamant în baza Legii nr. 10/2001, în mod nejustificat timp de peste şapte ani de zile.
Capătul de cerere privind obligarea la plata daunelor cominatorii s-a considerat că este neîntemeiat, nefiind îndeplinite cerinţele art. 5803 alin. (5) C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 117 din 14 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis apelul declarat de pârâtul Municipiului Bacău, prin Primar, a desfiinţat hotărârea apelată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru soluţionarea, pe fond, a notificării nr. 1575 din 12 februarie 2002.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile considerentele Deciziei nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, potrivit cărora, în aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, instanţa de judecată este competentă să soluţioneze, pe fond, nu numai contestaţia formulată împotriva deciziei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci şi acţiunea persoanei îndreptăţite în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a răspunde la notificarea părţii interesate.
Împotriva deciziei respective, la data de 7 decembrie 2009, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Municipiul Bacău, prin Primar, criticând-o ca fiind nelegală şi solicitând modificarea acesteia în totalitate, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamant.
Prin motivele de recurs depuse odată cu cererea, reclamantul a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, coroborate cu prevederile art. 23.1 din HG nr. 498/2003, întrucât singurul motiv pentru care nu s-a răspuns notificării ce i-a fost adresată de reclamant, prin emiterea unei dispoziţii de către primar, a fost acela că dosarul nu era complet.
S-a mai arătat că, în mod neîntemeiat, a fost încadrată nesoluţionarea notificării, ca fiind un refuz nejustificat, procedura administrativă fiind împiedicată de a se derula în condiţii optime, din vina reclamantului care nu a depus un dosar complet, astfel încât nu este aplicabilă în cauză Decizia nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite.
Cererea de recurs formulată de pârât nu a fost încadrată în prevederile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Analizând recursul declarat de pârât din perspectiva criticilor ce pot fi încadrate de către instanţă în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în conformitate cu art. 306 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondat, şi-l va respinge, ca atare, avându-se în vedere considerentele ce vor urma.
Astfel, în cauză, instanţa de apel a făcut o aplicare corespunzătoare la situaţia de fapt reţinută în mod corect, a Deciziei nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, prin care s-a statuat că instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe fond nu numai contestaţia formulată împotriva deciziei/dispoziţiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci şi acţiunea persoanei îndreptăţite în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a răspunde la notificarea părţii interesate.
În acelaşi timp, susţinerile recurentului că nu este vorba de un refuz nejustificat de soluţionare a notificării, ce i-a fost adresată de reclamantă, sunt contrazise de înscrisurile depuse la dosar de către acesta care denotă o conduită abuzivă din partea funcţionarilor primăriei locale angrenaţi în aplicarea Legii nr. 10/2001, cu referire expresă la adresa nr. 10/1183 din 23 martie 2009 emisă de Serviciul juridic - contencios, după formularea cererii de chemare în judecată, acestea neintenţionând să emită dispoziţie chiar şi după acţionarea în instanţă şi după trecerea a şapte ani de la data la care au fost învestite de către reclamant cu cererea de restituire a imobilului solicitat.
De asemenea, în cadrul primei instanţe, s-a solicitat primăriei locale ataşarea dosarului nr. 1181/2002, format în baza Legii nr. 10/2001 în urma notificării înregistrate cu nr. 1575 din 12 februarie 2002, lucru care s-a realizat, iar prin analizarea înscrisurilor doveditoare, depuse de reclamant odată cu notificarea, s-a reţinut în mod întemeiat că dosarul era complet, putându-se pronunţa o decizie sau dispoziţie de către pârât, Primarul Municipiului Bacău.
Se va reţine în consecinţă că, în mod corect, instanţa de apel a caracterizat drept „refuz nejustificat" conduita pârâtului de a nu soluţiona notificarea ce i-a fost adresată de reclamant, în procedura specială a Legii nr. 10/2001.
Faţă de cele arătate, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bacău, prin Primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Bacău împotriva deciziei nr. 117 din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă, pentru cauze cu minori şi familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2845/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2825/2010. Civil → |
|---|
