ICCJ. Decizia nr. 3009/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 3009/2010

Dosar nr. 35067/3/2006

Şedinţa publică de la 14 mai 2010

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

La 13 octombrie 2006, reclamantul I.N. a chemat în judecată pe pârâţii M.B. (reprezentat de P. G.), P.G.M.B. şi P. M.B., solicitând desfiinţarea Dispoziţiei nr. 6360 din 5 octombrie 2006 şi obligarea părţilor adverse la emiterea unei noi dispoziţii, de atribuire a imobilelor situate în Bucureşti, str. Luigi Cazzavilan, sector 1, str. Ana Davilla, sector 5 şi str. Jean Monnet, sector 1 în compensare pentru imobilul la care este îndreptăţit dar nu poate fi restituit în natură.

În motivarea contestaţiei, întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001, reclamantul a susţinut că:

- are calitatea de persoană îndreptăţită la restituirea terenului de 739,67 mp., situat în Bucureşti, B-dul. Aviatorilor (fost Generalissimul Staliri), sector 1;

- după ce aflat că terenul solicitat nu poate fi restituit în natură, fiind afectat integral de lucrări de sistematizare, a adus la cunoştinţă pârâţilor că identificat 4 imobile a căror valoare cumulată este identică valorii bunului său, aflate în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti şi solicită atribuire lor în compensare;

- prin dispoziţia contestată, pârâţii au propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, ignorând cererea sa expresă de compensare, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 1576 din 11 decembrie 2006, a respins contestaţia, ca neîntemeiată. S-a reţinut că:

- potrivit Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, în ipoteza imposibilităţii restituirii în natură a imobilului preluat abuziv de stat, entitatea notificată este obligată să acorde persoanei îndreptăţite, în compensare, alte bunuri sau servicii dar numai dacă dispune de acestea;

- reclamantul nu a făcut dovada concretă că P.M. B. deţine vreun imobil care să corespundă cerinţelor restituirii în compensare.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin decizia nr. 348 din 3 iunie 2009, a admis apelul declarat de reclamant şi a schimbat sentinţa, în sensul admiterii contestaţiei şi modificării parţiale a dispoziţiei atacate, obligând pe pârâta P.M.B. să acorde apelantului în compensare terenurile situate în Bucureşti, str. Ana Danila, sector 3 şi str. Jean Monnet, astfel cum au fost identificate prin rapoartele de expertiză existente la dosar, iar pentru diferenţă, măsuri reparatorii în echivalent. S-a reţinut că:

- în cauză nu se contestă calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru terenul de 739,67 mp., situat în Bucureşti, B-dul. Aviatorilor, sector 1 şi imposibilitatea restituirii în natură a acestui imobil;

- terenurile de 808 mp. şi 202 mp., situate în str. Ana Davilla şi, respectiv str. Jean Monnet, indicate prin cererea introductivă, se află în proprietatea privată a P.M.B., sunt libere şi pot fi atribuite reclamantului în compensare;

- împrejurarea că suprafaţa celor două terenuri depăşeşte suprafaţa terenului nesusceptibil de restituire în natură nu constituie un impediment la compensare deoarece, potrivit evaluărilor făcute prin expertize extrajudiciare necontestate de pârâţi, valoarea lor însumată este cu mult mai mică decât valoarea celuilalt imobil.

La 14 octombrie 2009, reclamantul a solicitat:

Îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul precedentei decizii cu privire la adresa exactă a celor două terenuri atribuite în compensare;

Lămurirea dispozitivului aceleiaşi hotărâri, în sensul precizării că diferenţa pentru care urmează a se acorda măsuri reparatorii în echivalent se ridică la suma de 1.033.229 Euro.

În motivarea acestei cereri, completată la 25 noiembrie 2009 şi întemeiată pe art. 281 şi 281 1C proc. civ., reclamantul a susţinut că:

- terenurile atribuite în compensare sunt situate în Bucureşti, str. Ana Davilla, sector 5 şi str. Jean Monnet, sector 1;

- experţii au evaluat terenurile din Bucureşti, B-dul. Aviatorilor, sector 1, str. Ana Davilla, sector 5 şi str. Jean Monnet, sector 1 la 1.997.109 Euro, 614.080 Euro şi, respectiv, 349.800 Euro;

- raportat la valorile menţionate, necontestate de pârâţi, diferenţa pentru care i se cuvin măsuri reparatorii în echivalent este de 1.033.229 Euro, iar această sumă trebuie să fie cuprinsă în dispozitivul hotărârii pronunţate în apel.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a, prin decizia nr. 621 din 25 noiembrie 2009, a admis cererea apelantului reclamant şi a îndreptat eroarea materială strecurată în dispozitivul precedentei hotărâri, în sensul că terenurile acordate în compensare sunt situate în Bucureşti, str. Ana Davilla, sector 5 şi str. Jean Monnet, sector 1.

Totodată, curtea a respins, ca nefondată, cererea apelantului reclamant, de lămurire a dispozitivului deciziei nr. 348/2009, cu motivarea că:

- potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005 (incidente în cauza), cuantumul despăgubirilor nu poate fi stabilit de instanţă;

- terenurile atribuite în compensare au fost evaluate prin expertize extrajudiciare, şi nu de entitatea abilitată să le stabilească valoarea, respectiv Comisia Centrală.

Reclamantul a declarat recurs, solicitând modificarea ultimei hotărâri, în sensul că terenul atribuit în compensare în str. Jean Monnet, sector 1 este „fosta parcelă 2, bloc 34 din P. J.” şi admiterii cererii de lămurire a dispozitivului deciziei nr. 348/2009.

În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., recurentul reclamant a susţinut că:

Instanţa de apel a omis să analizeze cererea de indicare a fostei adrese a imobilului din str. Jean Monnet, sector 1, respectiv „parcela 2, bloc 34 din P.J.”, necontestată de pârâţi şi menţionată în expertiza extrajudiciară şi celelalte înscrisuri aflate la dosar;

Indicarea în dispozitiv a diferenţei de valoare dintre terenul preluat abuziv şi terenurile atribuite în compensare nu este contrară dispoziţiilor cuprinse în Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi i-ar permite să solicite în mod direct măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001, fără efectuarea altor operaţiuni de evaluare, care au devenit inutile de vreme ce valorile stabilite prin expertize nu au fost contestate „în instanţă.

Prima critică, întemeiată pe art. 304 pct. 7 C. proc. civ., este fondată deoarece:

- deşi prin cererea completatoare din 25 noiembrie 2009 reclamantul a solicitat ca dispozitivul hotărârii precedente să cuprindă şi indicarea fostei adrese a imobilului situat în prezent în str. Jean Monnet, sector 1, considerentele hotărârii atacate nu fac nicio referire la acest aspect, instanţa limitându-se la îndreptarea adresei celuilalt teren atribuit în compensare;

- or, nemotivarea hotărârii cu privire la cererea completatoare face imposibilă analizarea legalităţii soluţiei şi, practic, echivalează cu o necercetare a fondului pricinii.

Cealaltă critică nu poate fi însă primită pentru că pretinsa „ lămurire” solicitată de reclamant în temeiul art. 2811 C. proc. civ., ar duce la modificarea dispozitivului deciziei nr. 348/2009, ceea ce este inadmisibil.

Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis, în sensul casării parţiale a hotărârii atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare numai în privinţa cererii de completare din 25 noiembrie 2009, cu menţinerea celorlalte dispoziţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul I.N. împotriva deciziei nr. 621/ A din 25 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte decizia şi trimite cauza spre rejudecare, numai în ceea ce priveşte cererea de completare a dispozitivului, referitoare la terenul solicitat în Str. Jean Monnet.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3009/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs