ICCJ. Decizia nr. 3003/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3003/2010
Dosar nr. 47173/3/2008
Şedinţa publică din 13 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La 16 iulie 2008, reclamanţii Z.I., Z.C. şi Z.I. au chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României-Cancelaria Primului Ministru (care are în subordine A.N.R.P.) şi Primăria Municipiului Bucureşti (prin Primarul General), solicitând:
- anularea actului nr. 32808/ CC din 18 februarie 2008, emis de A.N.R.P.;
- obligarea aceleiaşi autorităţi publice la recunoaşterea dreptului recunoscut în favoarea lor prin Dispoziţia nr. 6658 din 31 octombrie 2006, emisă de Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi la promovarea Dosarului nr. 32808/ CC din 18 februarie 2008 în etapele următoare ale procedurii de soluţionare definitivă;
- obligarea Primăriei Municipiului Bucureşti la restituirea, către A.N.R.P., a Dosarului nr. 32808/ CC, din 18 februarie 2008 primit în baza adresei cu acelaşi număr emise la 18 februarie 2008.
În motivarea cererii, întemeiată pe prevederile Legii nr. 554/2004 şi C. civ., reclamanţii au susţinut că:
- prin Dispoziţia nr. 6658/2006, Primăria Municipiului Bucureşti le-a acordat măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul de 224 mp, situat în Bucureşti, sector 1, afectat de elemente de sistematizare şi, ca atare, imposibil de restituit în natură;
- dispoziţia menţionată şi toate actele justificative au fost înaintate A.N.R.P., unde s-a constituit Dosarul nr. 32808/ CC din 18 februarie 2008;
- în luna mai 2007, la cererea lor prealabilă, A.N.R.P. a selectat dosarul pentru etapele procedurale următoare necesare soluţionării definitive;
- la 18 februarie 2008, A.N.R.P. a restituit Primăriei Municipiului Bucureşti dosarul, fără a le aduce la cunoştinţă această măsură, precum şi, implicit, motivele care au determinat-o;
- la 7 iulie 2008, cu ocazia unei audienţe la Primăria Municipiului Bucureşti, au aflat că A.N.R.P. a restituit dosarul pe considerentul că, în înţelesul Legii nr. 10/2001 şi H.G. nr. 498/2003, înscrisul sub semnătură privată avut în vedere la emiterea dispoziţiei de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent nu constituie act doveditor;
- deşi opinia A.N.R.P. este contrară pct. 22.1 din H.G. nr. 498/2003, Primăria Municipiului Bucureşti şi-a exprimat explicit voinţa de a nu rezolva problema creată prin restituirea dosarului.
La 21 octombrie 2008, reclamanţii şi-au modificat şi completat cererea, învederând că înţeleg să-i cheme în judecată pe pârâţii A.N.R.P. şi Primarul General al Municipiului Bucureşti şi, în temeiul art. 21 din Constituţie, art. 23-24 şi 26 din Legea nr. 10/2001 şi art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, solicită:
- constatarea dreptului de proprietate al defuncţilor Z.I. şi Z.V., autorii lor, asupra imobilului situat în Bucureşti, compus din teren de 224 mp şi construcţie cu destinaţia de locuinţă, preluat de stat prin expropriere, conform Decretului nr. 440/1984;
- obligarea Primarului General al Municipiului Bucureşti la înaintarea Dispoziţiei nr. 6658/2006 către Secretariatul C.C.S.D. din cadrul A.N.R.P.;
- obligarea Comisiei Centrale din cadrul A.N.R.P. la desemnarea evaluatorului independent pentru întocmirea raportului de evaluare a imobilului, precum şi la emiterea ulterioară a deciziei de stabilire a despăgubirilor, aşa cum prevede art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 18 noiembrie 2008, a scos cauza de pe rol şi a înaintat-o conducerii instanţei, în vederea repartizării unei secţii civile, pe considerentul că potrivit cererii modificatoare, acţiunea dedusă judecăţii are ca obiect revendicarea unui bun expropriat, care intră sub incidenţa art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Acelaşi tribunal, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 133 din 29 ianuarie 2009, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P. şi, drept consecinţă, a respins acţiunea în privinţa pârâtei menţionate.
Totodată, tribunalul:
- a admis în parte acţiunea modificată şi l-a obligat pe pârâtul Primarul General al Municipiului Bucureşti să înainteze Dispoziţia nr. 6658/2006 şi dosarul aferent C.C.S.D.;
- a respins, ca inadmisibil, primul capăt din cererea modificată;
- a disjuns capetele 1-3 din cererea principală şi formarea unui dosar distinct, cu termen de judecată la 5 martie 2009.
S-a reţinut că:
- entitatea C.C.S.D. este diferită de A.N.R.P., asigurându-i doar secretariatul;
- faţă de prevederile Legilor nr. 10/2001 şi nr. 247/2005, pretenţiile reclamanţilor privitoare la obligarea Primarului General al Municipiului Bucureşti la restituirea Dosarului nr. 32808/ CC către A.N.R.P. şi înaintarea Dispoziţiei nr. 6658/2008 aceleiaşi instituţii, sunt întemeiate;
- în cauză a operat prezumţia înscrisă în art. 24 din Legea nr. 10/2001 deoarece imobilul figurează în anexa Decretului de expropriere nr. 440/1984, iar prin emiterea dispoziţiei de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent, unitatea deţinătoare a considerat că a fost făcută dovada dreptului de proprietate, astfel că solicitarea constatării că reclamanţii sunt proprietarii aceluiaşi imobil este inadmisibilă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 586 din 16 noiembrie 2009, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Bucureşti.
S-a reţinut că Dispoziţia nr. 6658/2006 a fost emisă de Primăria Municipiului Bucureşti, şi nu de către Prefect, astfel că în speţă nu sunt incidente prevederile art. 24 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, text invocat de apelantă, ci ale art. 16 din acelaşi act normativ.
Primăria Municipiului Bucureşti a declarat recurs (întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ.), solicitând modificarea ultimei hotărâri şi, pe fond, respingerea acţiunii, cu motivarea că soluţia pronunţată în cauză ar fi contrară art. 24 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
În şedinţa publică de la 6 mai 2010, Înalta Curte a pus în discuţie, din oficiu, problema competenţei soluţionării pricinii în primă instanţă, care se circumscrie motivului de nelegalitate (de ordine publică) prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
Referitor la acest aspect, din lucrările dosarului rezultă că acţiunea introductivă şi cererea modificatoare au ca obiect anularea unui act emis de o entitate publică (A.N.R.P.), constatarea dreptului de proprietate al autorilor reclamanţilor asupra unui imobil expropriat (a cărui valoare nu a fost indicată), precum şi obligarea pârâţilor la îndeplinirea anumitor activităţi specifice procedurii administrative prevăzute de Titlul VII al Legii nr. 247/2005 pentru stabilirea despăgubirilor.
Or, niciuna din pretenţiile menţionate nu intră sub incidenţa art. 2 C. proc. civ., art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 sau art. 19-20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi, potrivit cererii modificatoare, nu se mai întemeiază pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ceea ce înseamnă că pricina trebuia să fie soluţionată în primă instanţă de judecătorie, şi nu de tribunal.
În atare situaţie, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis, în sensul casării ambelor hotărâri şi trimiterii cauzei spre competentă soluţionare Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti (instanţă determinată potrivit art. 5 şi 9 C. proc. civ.), în a cărei rază teritorială se află sediul Primăriei Municipiului Bucureşti, urmând ca susţinerile critice formulate de recurenta pârâtă să fie avute în vedere cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin primarul general împotriva Deciziei nr. 586/ A din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Casează decizia recurată precum şi sentinţa civilă nr. 133 din 29 ianuarie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria sector 5.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2992/2010. Civil. Drepturi băneşti.... | ICCJ. Decizia nr. 3009/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|