ICCJ. Decizia nr. 2992/2010. Civil. Drepturi băneşti. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2992/2010
Dosar nr. 9864/1/2009
Şedinţa publică din 13 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 9864/1/2009 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, contestatorul T.I. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei nr. 8976 din 4 noiembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatorul Tălîngă Ionel a arătat că „formulez contestaţie în anulare a Deciziei nr. 8976 din 4 noiembrie 2009 la secţia civilă şi de proprietate intelectuală, conform art. 317 alin. (1) pct. 1”.
În şedinţa publică din 13 mai 2009, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, în raport cu dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ., excepţie întemeiată, pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, deschisă numai pentru situaţiile limitativ prevăzute de art. 317 - 318 C. proc. civ., respectiv când s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti irevocabile date cu încălcarea anumitor norme de procedură sau greşite din cauza unor inadvertenţe de ordin formal ale judecătorilor.
Or, contestaţia în anulare formulată de contestatorul T.I. nu este motivată, respectiv nu se invocă încălcarea vreunei norme de procedură de către instanţa de recurs. În această situaţie, simpla indicare de către contestator a art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nu este suficientă pentru învestirea instanţei cu calea de atac a contestaţiei în anulare.
Prin urmare, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare formulată de contestatorul T.I. este întemeiată, astfel că instanţa va dispune respingerea acesteia în consecinţă.
De altfel, chiar dacă s-ar admite că, prin indicarea art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., contestatorul a invocat soluţionarea recursului, prin decizia contestată, cu lipsă de procedură cu acesta, critica este nefondată, deoarece, din preambulul deciziei contestate, rezultă că pentru termenul când au avut loc dezbaterile, contestatorul, recurent în cauza respectivă, a fost legal citat şi a fost prezent.
Faţă de considerentele expuse, instanţa va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul T.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul T.I. împotriva Deciziei nr. 8976 din 4 noiembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2980/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3003/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
