ICCJ. Decizia nr. 3031/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3031/2010
Dosar nr. 2023/117/2007
Şedinţa publică din 17 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Tribunalul Cluj, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 85 din 12 februarie 2009, a admis acţiunea formulată de reclamanta N.L., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, şi, pe cale de consecinţă: a dispus anularea Dispoziţiei de respingere a notificării nr. 4459 din 20 martie 2007 emisă de pârât; a constatat că imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris iniţial în C.F. nr. 5465 Cluj-Napoca, nr. top 1448, constând din casă de piatră şi dependinţe, precum şi teren în suprafaţă de 483 stg.p. (1497 mp), a fost preluat în mod abuziv de Statul Român; a stabilit în favoarea reclamantei dreptul la măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu, după cum urmează: a restituit în natură, în favoarea reclamantei N.L. imobilul-teren în suprafaţă de 1497 mp, înscris iniţial în C.F. nr. 5465 Cluj-Napoca, nr. top 1448 şi care se identifică în prezent astfel: teren în suprafaţă de 264 mp aferent construcţiei preluate, ce se identifică în C.F. nr. 123892 Cluj-Napoca, nr. top 1448/1/2 şi ce se identifică în C.F. nr. 24759 Cluj-Napoca, nr. top 1448/2; a stabilit dreptul reclamantei al despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlu VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcţiile preluate, ce se identifică în C.F. nr. 123892 Cluj-Napoca, nr. top 1448/1/1, acestea neputând fi restituite în natură.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în ce priveşte regimul juridic actual al imobilului în litigiu se constată faptul că imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, constând din casă de piatră şi dependinţe, precum şi teren în suprafaţă de 1497 mp este în prezent identificat, din punct de vedere administrativ, (înscris în C.F. nr. 123892 Cluj-Napoca), (înscris în C.F. 123894 ) şi (înscris în C.F. nr. 24759 Cluj-Napoca).
În ce priveşte imobilul-teren de la nr. 11, s-a reţinut că pe acesta este edificată o construcţie - casă de locuit şi magazie, iar suprafaţa liberă de construcţii şi lucrări de utilitate publică a fost identificată de expert ca fiind de 179 mp.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin Decizia civilă nr. 151 din 8 mai 2009 a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, împotriva sentinţei civile nr. 85 din 12 februarie 2009 a Tribunalului Cluj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, imobilul cu privire la care reclamanta N.L. a pretins măsuri reparatorii prin notificarea nr. 462/2001 intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, fiind preluat în mod abuziv de stat prin efectul direct al Decretului nr. 228 din 4 septembrie 1948. Că pentru cele şase apartamente înstrăinate în condiţiile Legii nr. 112/1995, reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii prin echivalent.
S-a mai reţinut că, terenul în suprafaţă de 264 mp, aferent construcţiei preluate abuziv, nu a fost vândut asemenea apartamentelor din imobil, şi, prin urmare, poate fi restituit în natură.
De asemenea, s-a mai reţinut şi faptul că suprafeţele de teren de 1025 mp şi cea de 472 mp pot fi restituite în natură reclamantei, deoarece contractul de concesiune şi de folosinţă care afectează aceste suprafeţe, nu reprezintă impedimente legale de restituire.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată, a declarat recurs Primarul municipiului Cluj-Napoca, criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece.
- Imobilul în litigiu, situat în Cluj-Napoca, la nr. 30 şi 30 A, nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, întrucât imobilul a fost preluat de Statul Român în temeiul Legii nr. 91 din 9 februarie 1945, deci anterior datei de 6 martie 1945 despre care se face vorbire în Legea nr. 10/2001.
- În considerarea celor menţionate, în mod legal s-a emis dispoziţia nr. 4459/2007 de către Primarul municipiului Cluj-Napoca.
- Se impune modificarea deciziei recurată, în sensul alegerii variantei a II-a din raportul de expertiză dispus în cauză, întrucât pe terenul revendicat există o servitute de trecere şi acces auto autorizată cu AC nr. 1625 din 3 septembrie 2002.
- Cu privire la suprafaţa de teren afectată de contracte de concesiune, aceasta nu poate fi restituită în natură, întrucât s-ar înfrânge dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată.
- Referitor la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 264 mp – aferent construcţiei preluată în mod abuziv, dar înstrăinată în condiţiile art. 9 din Legea nr. 112/1995, împreună cu apartamentele, sunt incidente dispoziţiile HG nr. 20/1996 privind normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 112/1995, aşa cum au fost modificate şi completate prin HG nr. 11/1997. Acestea precizează că în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor, dreptul de proprietate se dobândeşte asupra terenului aferent, cu respectarea art. 26 din Legea nr. 112/1995.
Recursul nu este fondat.
Prin Decizia nr. 4459 din 20 martie 2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca răspuns la notificarea înregistrată de petentă sub nr. 462 din 27 iulie 2001 la BN.J. B.M., a fost respinsă cererea reclamantei N.L. privind acordarea de măsuri reparatorii sub forma restituirii în natură sau prin despăgubiri, în condiţiile Legii nr. 10/2001 pentru imobilul - în litigiu – situat din punct de vedere administrativ în municipiul Cluj-Napoca , Cluj, deoarece imobilul revendicat nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, imobilul respectiv a fost preluat de Statul Român în temeiul Legii nr. 91 din 9 septembrie 1945, deci anterior datei de 6 martie 1945 despre care se face vorbire în legea nr. 10/2001.
Susţinerea recurentului – Primarul municipiului Cluj-Napoca, în sensul că imobilul în litigiu nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 nu poate fi primită întrucât imobilul nu a fost preluat în temeiul Legii nr. 91/1945, cum susţine în mod greşit recurentul, ci în baza unor acte administrative: Deciziunilor nr. 69102/1949 şi 58582/1959 a Ministerului Finanţelor în urma avizului Comisiei de Lichidare C.A.C.B.I. emise în temeiul Decretului nr. 228/1948, publicat în M.Of. nr. 205 din 4 septembrie 1948, deci în baza unui act normativ care a avut aplicabilitate în perioada de referinţă a legii.
Prin urmare, imobilul în litigiu face obiectul Legii nr. 10/2001, trecerea în proprietatea statului operează din anul 1953 în baza deciziilor nr. 69102/1949, 58582/1949 emise în aplicarea Decretului nr. 228 din 4 septembrie 1948, act normativ care intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001.
Cu privire la motivul de recurs referitor la modificarea deciziei recurate, în sensul alegerii variantei a II-a din raportul de expertiză, nu poate fi primit nici acesta, deoarece prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat la instanţa de fond – corect însuşit de instanţa de apel – s-a stabilit cu certitudine faptul că imobilul cu nr. top nou 1448/1/2 în suprafaţă de 1025 mp poate fi restituit în natură, fiind liber, iar terenul aferent construcţiei identificată cu nr. top 1448/1/2 face obiectul contractului de concesiune nr. 56104/2000. Această situaţie juridică nu împiedică restituirea, deoarece pe durata existenţei construcţiilor edificate de terţe persoane, devin incidente dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 10/2001 republicată, potrivit cărora, dacă imobilul face obiectul unui contract de locaţiune, concesiune, locaţie de gestiune sau asociere în participaţiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deţinătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.
Cu referire la dreptul de servitute de trecere, despre care se face vorbire în motivele de recurs, se reţine că, lucrările pentru accesul auto existent nu au fost executate cu respectarea autorizaţiei de construire, lipsind certificatul de dare în folosinţă. În situaţia că, lucrările respective ar fi respectat autorizaţia de construire, ele s-au realizat după data înregistrării notificării, caz în care sunt incidente dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 10/2001.
Cu privire la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 264 mp corect a statuat instanţa de apel, în sensul că numai pentru cele şase apartamente înstrăinate în condiţiile Legii nr. 112/1995, legea obligă la restituirea unor măsuri reparatorii în echivalent.
Terenul mai sus menţionat, aferent construcţiei preluate, identificat cu nr. top 1448/1/1 nu a fost vândut, asemenea apartamentelor din imobil. Deci, acesta poate fi restituit în natură.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va reţine că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 151/A din 8 mai 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3035/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 2988/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
