ICCJ. Decizia nr. 3057/2010. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3057/2010
Dosar nr. 15192/1/2003
Şedinţa publică din 18 mai 2010
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 67/S din 17 februarie 2003, Tribunalul Braşov, secţia civilă, a admis acţiunea formulată de C.A., în contradictoriu cu SC N.M. SRL şi în consecinţă a obligat-o pe pârâtă să-i plătească reclamantei suma de 1.938.500 lei, reprezentând despăgubiri ca urmare a folosirii neautorizate în ziarul „Monitorul de Braşov" a portretului acesteia.
A obligat pârâta să publice în ziarul „Monitorul de Braşov" această sentinţă, precum şi la plata sumei de 1.303.000 lei, cheltuieli de judecată, către reclamantă.
Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin Decizia nr. 49/Ap din 4 iunie 2003, a menţinut această soluţie respingând apelul declarat în cauză împotriva sentinţei, de SC N.M. SRL.
La 21 iulie 2003, pârâta SC N.M. SRL a atacat cu recurs Decizia pronunţată în apel, invocând temeiul prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin încheierea din 23 mai 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a dispus, în temeiul prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului, luând act că niciuna din părţi nu s-a prezentat la strigarea pricinii şi nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La 21 ianuarie 2010, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol, pentru a se verifica incidenţa dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.
Deşi citate cu menţiunea de a preciza dacă stăruie în soluţionarea recursului, părţile nu au înţeles să răspundă acestei solicitări şi nici să se prezinte la termenul fixat, din 18 mai 2010.
Se constată că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 248 şi urm. C. proc. civ., recursul fiind perimat de drept, ca o consecinţă a lipsei de stăruinţă a părţilor în desfăşurarea activităţii judiciare.
Astfel, perimarea sancţionează dezinteresul manifestat de părţi în îndeplinirea obligaţiilor procesuale şi se întemeiază pe o prezumţie de abandonare a judecăţii, o atare prezumţie fiind dedusă din simplul fapt al rămânerii litigiului în nelucrare un anumit interval de timp, stabilit de lege.
Ca o condiţie a perimării, culta procesuală exprimă tocmai caracterul de sancţiune al acestei instituţii de drept procesual civil.
În speţă, suspendarea judecăţii dăinuie de mai mult de 3 ani, interval în care, din culpa părţilor, s-a înregistrat lipsa oricărei activităţi procesuale.
Ca atare, în considerarea celor ce preced, urmează a se constata că recursul este perimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de pârâta SC N.M. împotriva deciziei nr. 49/Ap din 4 iunie 2003 a curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3068/2010. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 3058/2010. Civil → |
|---|
