ICCJ. Decizia nr. 3156/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3156/2010
Dosar nr. 3971/91/2008
Şedinţa publică din 20 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 190 din 12 martie 2009, Tribunalul Vrancea, secţia civilă, a admis contestaţia formulată în temeiul Legii 10/2001 de contestatorii V.P., V.A. şi V.V., în contradictoriu cu intimaţii: SC C.U.P. RA şi Primăria Focşani.
S-a constatat dreptul contestatorilor la măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri pentru suprafaţa de 250 mp teren livadă, situat în Focşani.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că, prin cererea înregistrată la nr. 3971/91/2008 reclamanţii V.P., V.A. şi V.V. în contradictoriu cu SC C.U.P. RA Focşani şi primăria Focşani au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea dispoziţiei nr. 13008 din 14 august 2008 prin care se propune acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcţie demolată şi teren în suprafaţă de 954,3 mp situat în Focşani şi să se dispună restituirea în natură a suprafeţei de 530 mp situat în Focşani jud. Vrancea.
A mai solicitat să se dispună obligarea Primăriei Focşani la restituirea în natură a diferenţei de 250 mp teren din proprietatea autorului lor V.G., căruia i-au fost expropriaţi în realitate 700 mp teren.
In motivare au arătat că în calitate de moştenitori ai autorului sus citat au dreptul la restituirea în natură şi a acestei diferenţei de 250 mp teren.
La termenul din data de 27 noiembrie 2008 contestatorii au arătat că solicită restituirea în natură şi a diferenţei de 250 mp, situaţie în care faţă de această precizare, instanţa constată ca obiectul contestaţiei îl constituie restituirea suprafeţei de teren de mai sus.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Prin dispoziţia nr. 13008 din 14 august 2008 emisă de Primăria mun. Focşani s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcţie demolată şi teren în suprafaţă de 954,3 mp situat în Focşani şi restituirea în natură a suprafeţei de 530 mp situat în Focşani jud. Vrancea.
Din cuprinsul dispoziţiei rezultă că s-a formulat notificare de către reclamanţi pentru suprafaţa de 1484,37 mp teren şi construcţii situat în Focşani, care a fost preluat în mod abuziv de la autorul reclamanţilor V.G.
Prin procesul verbal din data de 25 iunie 1980 s-a preluat de la V.G. şi V.A. (poziţia 34 filele 16,17 din dosar) în baza Decretelor nr. 223/1974 şi 467/1979 şi a Legii nr. 4/1974 următoarele bunuri imobile:
- o locuinţă din cărămidă, un beci şi gard împrejmuitor şi teren construcţii în suprafaţă de 200 mp, teren arabil în suprafaţă de 250 mp şi livadă în suprafaţă de 250 mp.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei respectiv adeverinţa nr. 1085 din 28 august 2001 coroborată cu procesul verbal de mai sus rezultă că, fosta proprietate a def. V.G. şi A. s-au expropriat în baza Decretelor nr. 510/1969, 105/1979 şi 147/1980 următoarele suprafeţe de teren:
- în baza Decretului nr. 510/1969 suprafaţa de 487,37 mp teren
- în baza Decretului nr. 105/1979 suprafaţa de 547 mp teren şi parţial construcţii
- în baza Decretului nr. 147/1980 suprafaţa de 457 mp teren şi încă 250 mp teren.
Notificarea a fost formulată şi a fost soluţionată de către primărie pentru suprafaţa de 1484,37 mp, fără a se lua în calcul şi suprafaţa de 250 mp care rezultă din adresa de mai sus şi din procesul verbal de evaluare din 25 iunie 1980.
Înscrisul din 25 iunie 1980 a fost găsit de către reclamanţi ulterior formulării notificării, situaţie în care instanţa consideră că notificarea vizează terenul şi construcţia, fostă proprietate a def. V.G. şi A., neavând importanţă faptul că reclamanţii nu au cunoscut la momentul formulării notificării întinderea exactă a terenului preluat.
In această situaţie se constată că există notificare şi pentru suprafaţa de 250 mp teren.
Având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că autorii reclamanţilor au avut în proprietate şi suprafaţa de 250 mp teren, instanţa constată că aceştia au dreptul la restituirea acestui imobil.
Din raportul de expertiză ing. C.D. rezultă că nu ar fi posibilă din punct de vedere tehnic identificarea acestei suprafeţe de teren.
La termenul din data de 12 martie 2009 reclamanţii au arătat că înţeleg să solicite despăgubiri pentru diferenţa de 250 mp.
Având în vedere că vechiul amplasament nu este liber şi că reclamanţii au optat pentru despăgubiri, instanţa constată ca întemeiată contestaţia urmând a fi admisă.
Drept consecinţă, în baza disp. art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 va constata că reclamanţii contestatori au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent constând despăgubiri pentru suprafaţa de 250 mp livadă situată în Focşani.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii care, prin Decizia civilă nr. 275A din 13 octombrie 2009 Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, le-a respins ca nefondate având în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr. 3971/91/2008 reclamanţii V.P., V.A. şi V.V. în contradictoriu cu SC C.U.P. RA Focşani şi Primăria Focşani au solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea dispoziţiei nr. 13008 din 14 august 2008 prin care se propune acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcţie demolată şi teren în suprafaţă de 954,3 mp situat în Focşani şi sa se dispună restituirea în natură a suprafeţei de 530 mp situat în Focşani jud. Vrancea.
A mai solicitai să se dispună obligarea Primăriei Focşani la restituirea în natură a diferenţei de 250 mp teren din proprietatea autorului lor V.G., căruia i-au fost expropriaţi în realitate 700 mp teren.
In motivare au arătat că în calitate de moştenitori ai autorului sus citat au dreptul la restituirea în natură şi a acestei diferenţei de 250 mp teren.
La termenul din data de 27 noiembrie 2008 contestatorii au arătat că solicită restituirea în natură şi a diferenţei de 250 mp. situaţie în care faţă de această precizare, instanţa constată că obiectul contestaţiei îl constituie restituirea suprafeţei de teren de mai sus.
Prin sentinţa civilă nr. 190 din 12 martie 2009 Tribunalul Vrancea a admis contestaţia formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de contestatorii V.P., V.A. şi V.V. în contradictoriu cu Primăria Mun. Focşani şi SC C.U.P. RA Focşani.
A constatat dreptul contestatorilor la măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri pentru suprafaţa de 250 mp teren livadă situat în Focşani.
S-a reţinut în motivarea sentinţei că din înscrisul prezentat de contestatori procesul verbal din 25 iunie 1980 al consiliului Popular jud. Vrancea - rezultă ca s-a preluat de la V.G. şi V.A. o locuinţă din cărămidă, beci şi gard împrejmuitor, teren construcţii de 200 mp, teren arabil în suprafaţă de 250 mp.
Fiind că vechiul amplasament nu este liber reclamanţii contestatori au optat pentru despăgubiri în ceea ce priveşte suprafaţa de 250 mp ce nu le-a fost restituită în natură prin dispoziţia nr. 13008 din 14 august 2008 a Primăriei Mun. Focşani.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Primăria Mun. Focşani, SC C.U.P. SA Focşani şi contestatorii V.P., V.A. şi V.V.
Pârâta Primăria Mun. Focşani critică sentinţa pentru nelegalitate întrucât s-au acordat despăgubiri pentru suprafaţa de 250 mp livadă deşi prin notificare contestatorii solicitaseră doar restituirea în natură a suprafeţei de 1484,37 mp cerere soluţionată prin dispoziţia 13008/2009 prin care s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 530 mp şi o valoare de despăgubiri pentru teren în suprafaţă de 934 mp.
SC C.U.P. SA Focşani critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond sub aspectul greşitei reţineri a calităţii procesuale pasive întrucât imobilul nu se găseşte în patrimoniul acestei societăţi iar contestatorii au atacat dispoziţia emisă de Primăria Mun. Focşani.
Contestatorii V.P., V.A. şi V.V. critică hotărârea instanţei de fond întrucât nu s-a admis proba cu o contraexpertiză în raport de neclarităţile constatate în raportul de expertiză efectuat de expert C.D.
Apelurile declarate sunt nefondate.
În ceea ce priveşte motivul de apel invocat de pârâta Primăria Mun. Focşani contestatorii au făcut dovada cu procesul verbal din 25 iunie 1980- filele 16 - 17 dosar fond că numiţilor V.G. şi A. li s-a expropriat şi suprafaţa de 250 mp livadă, care nu a tăcut iniţial obiectul notificării soluţionate prin dispoziţia 13008 din 14 august 2008.
Potrivit HG nr. 890/2005 în art. 11 pct. 8 se prevede că, în cazul în care după înregistrarea cererii fostul proprietar, prezintă probe doveditoare înainte de punerea în posesie pentru suprafeţe mai mari avute în proprietate, reconstituirea se face pentru întreaga suprafaţă dovedită.
Identificarea acestei suprafeţe de teren, nu a fost posibilă aşa cum se precizează în raportul de expertiză efectuat de expert C.D., motiv pentru care, contestatorii au optat pentru acordarea de despăgubiri.
În ceea ce priveşte apelul declarat de C.U.P. RA Focşani, aşa cum rezultă din adresa nr. 10085 din 28 mai 2001 (fila 51 dosar fond) evaluarea despăgubirilor cuvenite pentru terenul în suprafaţă de 1484,37 mp situat în Focşani, fostă proprietate V.G. şi V.A. a fost făcută conform Decretelor nr. 510/1969, 105/1079, 147/1080 şi 467/1979, societatea precizând că deţine o parte din arhiva decretelor de expropriere la care face referire Legea nr. 10/2001.
Aşa cum rezultă din dispozitivul sentinţei pronunţate de instanţa de fond pârâta SC C.U.P. RA Focşani nu este obligată la despăgubiri către contestatori câtă vreme se reţine că obiectul contestaţiei se referă la dispoziţia 13008 din 14 august 2008 emisă de Primăria Mun. Focşani.
La fond respectiva societate nu a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, astfel încât instanţa nu s-a pronunţat, constatând doar suprafaţa 250 mp care nu a fost iniţial trecută în notificarea soluţionată de Primăria Mun. Focşani.
În ceea ce priveşte apelul contestatorilor acesta este nefondat întrucât se referă la neclarităţi din raportul de expertiză efectuat de expert C.D. pentru suprafaţa de teren restituită în natură.
Cum din cuprinsul contestaţiei formulate împotriva dispoziţiei 13008 din 14 august 2008 a Primăriei Mun. Focşani nu rezultă şi nemulţumiri legate de suprafaţa restituită în natură respectiv 530 mp situată în Focşani, apelul vizând constatările expertizei în legătură cu această suprafaţă, nu este fondat.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, a declarat recurs, în termenul legal, pârâta Primăria Municipiului Focşani.
Criticile formulate prin motivele de recurs vizează, în esenţă, următoarele aspecte:
Prin hotărârile pronunţate, instanţele anterioare au acordat mai mult decât s-a cerut, prin faptul că, notificatorii şi-au completat notificarea ulterior depunerii prin executorul judecătoresc, prin cereri succesive, motivându-şi dreptul de proprietate cu un proces-verbal încheiat în anul 1980, care nu reprezintă un act translativ de proprietate direct, aşa cum prevede legea specială aplicabilă în cauză.
Hotărârea instanţei de apel este nelegală, în ceea ce priveşte acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 250 mp teren, având în vedere faptul că notificarea acestora a fost formulată doar pentru suprafaţa de 1484,37 mp teren, asupra căruia s-a pronunţat entitatea învestită prin dispoziţia motivată a primarului nr. 13008/2009, contestată în prezenta caută.
În recurs, intimatul-reclamant V.P. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat pentru considerentele expuse în cuprinsul acestei cereri.
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului şi având în vedere motivele de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondat, pentru considerentele ce succed:
Susţinerea recurentei-pârâte că, hotărârea instanţei de apel este nelegală, în ceea ce priveşte acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 250 mp teren, instanţa acordând mai mult decât s-a cerut, deoarece notificatorii şi-au completat notificarea ulterior depunerii prin executorul judecătoresc, cu privire la această suprafaţă, nu poate fi primită.
În primul rând, motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., respectiv „dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut", nu este incident, întrucât, în speţă, nu se pune problema ca instanţa să se fi pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut.
Prin contestaţia formulată împotriva Dispoziţiei nr. 13008 din 14 august 2008 emisă de Primăria Municipiului Focşani, intimaţii-contestatori au solicitat, pe lângă anularea acestei dispoziţii şi obligarea autorităţilor locale, în temeiul Legii nr. 10/2001, la restituirea diferenţei de 250 mp teren din proprietate V.G., întrucât, autorului acestora i-au fost expropriaţi, în realitate, 700 mp.
Prin urmare, instanţele anterioare au respectat atât principiul disponibilităţii părţilor, cât şi obligaţiile ce le incumbă de a se pronunţa asupra tuturor cererilor deduse judecăţii.
În ceea ce priveşte susţinerea că, notificatorii şi-au completat notificarea ulterior depunerii prin executorul judecătoresc, motivându-şi dreptul de proprietate cu un proces-verbal din 25 iunie 1980, care nu reprezintă un act translativ de proprietate, în sensul legii, Curtea o priveşte ca fiind neîntemeiată.
În acest sens, reţine că în jurisprudenţa creată în aplicarea Legii nr. 10/2001 s-a statuat că entitatea investită cu soluţionarea notificării are obligaţia să ia în considerare toate actele depuse până la data emiterii dispoziţiei motivate, iar stabilirea momentului până la care, în etapa procedurii administrative, persoana îndreptăţită poate să depună actele doveditoare, nu limitează posibilitatea instanţei, investită cu acţiunea întemeiată pe art. 26 din lege, de a soluţiona procesul, în cadrul procedurii judiciare numai pe baza înscrisurilor anterior invocate.
Stabilirea obligaţiei pentru instanţă de a soluţiona pricina doar pe baza înscrisurilor depuse în etapa anterioară demersului judiciar ar avea ca efect îngrădirea accesului la justiţie, recunoscut prin art. 21 din Constituţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrat prin acelaşi text şi recunoscut părţilor prin art. 6 din C.E.D.O.
Prin urmare, în mod corect hotărârea atacată a fost păstrată sentinţa apelată, pronunţată de instanţa de fond cu luarea în considerare a procesului-verbal din 25 iunie 1980 care a fost găsit de către intimaţii-reclamanţi ulterior formulării notificării în temeiul Legii nr. 10/2001. În această materie, ce vizează retrocedarea imobilelor preluate în mod abuziv, în privinţa dovedirii dreptului de proprietate important este de stabilit dacă bunul solicitat a aparţinut autorului reclamanţilor.
Or, din procesul-verbal menţionat, coroborat cu înscrisurile depuse la dosar, rezultă că intimaţii-reclamanţi au făcut dovada că autorul lor, V.G., a avut în proprietate teren în suprafaţă de 250 mp situat în oraşul Focşani, judeţul Vâlcea, preluat de către stat în baza Decretului C.S. al R.S.R. nr. 147 din 5 mai 1980.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria municipiului Focşani împotriva deciziei nr. 275/A din 13 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3219/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3146/2010. Civil. Retrocedare imobil... → |
|---|
