ICCJ. Decizia nr. 328/2010. Civil. Pretenţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 328/2010
Dosar nr. 358/108/2008
Şedinţa de la 25 ianuarie 2010
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 715 din 18 septembrie 2008, Tribunalul Arad, secţia civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor: Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, H.D. şi L.A.; a respins acţiunea reclamantului D.G. deţinut în Penitenciarul Arad, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, H.D. şi L.A., pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul D.G. împotriva pârâtului Penitenciarul Arad şi a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 5.000 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că pârâtul Penitenciarul Arad, fără nici un motiv justificat, a reţinut corespondenţa adresată petentului, personal, deşi exista obligaţia de a ţine la dosarul personal decât documentele prevăzute de art. 78 alin. (2) din Legea nr. 275/2006. Că, în acest fel, petentul a fost îngrădit la dreptul de a avea corespondenţă şi petiţionare, fiind încălcate atât dispoziţiile art. 42 din lege, cât şi cele ale art. 8 din C.E.D.O. Dreptul la corespondenţă ţine, în principiu, de viaţa privată a unei persoane, iar reclamantul a suferit cu certitudine un prejudiciu moral datorită faptului că i-a fost reţinută corespondenţa.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin decizia civilă nr. 88 din 16 aprilie 2009, a respins apelurile declarate de reclamantul D.G. şi de pârâţii Penitenciarul Arad, H.D. şi L.A. împotriva sentinţei civile nr. 715 din 18 septembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Arad.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că sentinţa civilă pronunţată de instanţa de fond este temeinică şi legală, aceasta a reţinut o corectă stare de fapt şi a făcut o justă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale în materie, prevăzute de art. 998, art. 999 şi art. 1169 C. civ.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată au declarat recurs: reclamantul D.G. şi pârâtul Penitenciarul Arad.
Reclamantul D.G. critică decizia atacată ca fiind nelegală şi netemeinică, deoarece:
- Instanţa de apel a ignorat cuantumul despăgubirilor, acesta fiind foarte mic. În acest sens se impune aplicarea dispoziţiilor art. 1003 C. civ., în sensul obligării tuturor pârâţilor la plata despăgubirilor, pentru că toţi sunt vinovaţi de săvârşirea abuzului dovedit;
- Se impunea mărirea cuantumului despăgubirilor acordate de instanţa de fond, la un cuantum echitabil, având în vedere jurisprudenţa C.E.D.O. în materie de încălcarea unui drept recunoscut de lege.
Pârâtul Penitenciarul Arad critică decizia atacată ca fiind netemeinică şi nelegală, deoarece:
- În mod eronat atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au concluzionat că există o legătură de cauzalitate între încălcarea dreptului la corespondenţă şi petiţiune şi efectele negative pe plan psihic suferite de reclamant, ca urmare a faptelor Penitenciarului Arad, de vreme ce toate actele de procedură au fost comunicate, respectiv înmânate, spre luare la cunoştinţă reclamantului.
- În mod greşit nu au fost luate în considerare existenţa unor etape obligatorii: corespondenţa şi actele procedurale se înregistrează la secretariatul unităţii în vederea identificării destinatarului; administraţia locului de deţinere ia măsuri de îndeplinire a procedurii de comunicare;
- Administraţia locului de deţinere nu a încălcat secretul corespondenţei persoanelor private de libertate, aceasta a aplicat doar dispoziţiilor legale referitoare la îndeplinirea actelor de procedură.
Cu privire la recursul reclamantului D.G., se reţin următoarele:
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare se plătesc anticipat, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea obligaţiei de plată la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau cererii.
Cum reclamantului i s-a adus la cunoştinţă, în scris, atât cuantumul taxei judiciare de timbru (6.698,26 lei noi), cât şi a timbrului judiciar (25.000 lei vechi) pe care trebuia să o plătească, precum şi a termenului stabilit pentru plată proces verbal fila 16 dosar recurs) şi cum reclamantul nu s-a conformat acestei obligaţii legale, recursul declarat în cauză urmează să fie anulat ca netimbrat.
Cu privire la recursul declarat de pârâtul Penitenciarul Arad, se reţin următoarele:
Între încălcarea dreptului la petiţiune şi la corespondenţă al reclamantului pe de o parte, şi consecinţele, efectele negative pe plan psihic, resimţite de acelaşi reclamant, urmare a faptei culpabile a pârâtului Penitenciarul Arad, care i-a reţinut corespondenţa adresată reclamantului şi prin aceasta i-a fost îngrădit dreptul la corespondenţă şi petiţiune, pe de altă parte, există o legătură cauzală bine determinată, pârâtul Penitenciarul Arad a încălcat reclamantului dreptul la corespondenţă, precizat şi garantat de art. 28 din Constituţia României.
Corect instanţa de apel a reţinut că acţiunea în dezdăunare formulată de reclamant este întemeiată în parte pe dispoziţiile art. 998 şi art. 999 C. civ., potrivit cărora orice faptă care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a realizat, a-l repara.
Prin urmare, nu este cazul exonerării pârâtului de plata despăgubirilor civile la care a fost obligat faţă de reclamant.
Faţă de cele reţinute, se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul D.G. împotriva deciziei nr. 88 din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Penitenciarul Arad împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 332/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 324/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|