ICCJ. Decizia nr. 3315/2010. Civil. Contestaţie decizie de pensionare. Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3315/2010
Dosar nr. 1897/54/2009
Şedinţa publică din 27 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de munca si asigurări sociale, la data de 10 noiembrie 2008, reclamanta P.R. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Dolj, revizuirea drepturilor de pensie, prin recalcularea acestora, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa adeverinţei nr. 2986 din 19 iunie 2008, emisă de SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova si obligarea intimate la plata diferenţelor de pensie ce i se cuvin ca urmare a revizuirii, începând cu data de 01 decembrie 2005.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 19/2000 şi ale OUG nr. 4/2005.
Prin sentinţa civila nr. 6604 din 11 decembrie 2008, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de munca si asigurări sociale, a admis acţiunea formulata de reclamanta P.R., a obligat pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj să-i recalculeze reclamantei pensia cuvenită, cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în adeverinţa nr. 2986 din 19 iunie 2008, emisă de SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova, şi la plata diferenţelor de drepturi care i se cuvin acesteia ca urmare a revizuirii începând cu data de 01 decembrie 2005, a fost obligată pârâta la plata sumei de 100 lei, cheltuieli de judecată către reclamantă.
Prin Decizia civilă nr. 2159 din 17 aprilie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis recursul, a modificat sentinţa primei instanţe, în sensul că a respins contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a avut în vedere, în esenţă, următoarele considerente de fapt si de drept:
Potrivit adeverinţei nr. 2986 din 19 iunie 2008 emise de SC I.C.S.I.T.P.M.L. SA Craiova, în perioada lucrată în cadrul acestei unităţi, contestatoarea a beneficiat, în afara drepturilor salariale menţionate în carnetul de muncă, de adaosuri (diferenţe de manoperă), adaosuri cu caracter permanent, şi care s-au acordat funcţie de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Din aceeaşi adeverinţă rezultă că sumele acordate în plus faţă de retribuţia tarifară au făcut parte din fondul de salarii pentru care unitatea a calculat şi virat CAS, dar salariatului nu i s-a calculat, reţinut şi virat contribuţia pentru pensia suplimentară.
In drept, au fost avute în vedere dispoziţiile art. 117 din Legea nr. 57/1974, art. 118, art. 120 din Legea nr. 57/1974.
Prin OUG nr. 4/2005 legiuitorul a reglementat recalcularea drepturilor de pensie stabilite potrivit legislaţiei anterioare.
Potrivit art. 2 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 şi a prevederilor prezentei ordonanţe.
Art. 164 din Legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă.
Potrivit dispoziţiilor anexei la OUG nr. 4/2005, pct. VI nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Prin coroborarea celor două dispoziţii legale, rezultă cu claritate faptul că, în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă şi nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuţia de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepţie în acest sens.
Principiul contributivităţii îşi găseşte aplicarea odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziţii la situaţiile anterioare.
Împotriva deciziei civile nr. 2159 din 17 aprilie 2009a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 15 iunie 2009, a formulat cerere de revizuire P.R., prin care a invocat împrejurarea că la nivelul Curţii de apel Craiova nu a existat o jurisprudenţă unitară, ceea ce înseamnă, din punctual său de vedere, nesocotirea principiului siguranţei juridice.
În acest sens, au fost enumerate şi depuse la dosarul cauzei mai multe decizii civile pronunţate de această instanţă în cuprinsul cărora soluţia pronunţată a fost diametral opusă faţă de cea obţinută de revizuientă.
În drept, au fost invocate în mod expres, dispoziţiile art. 322 pct.7 C. proc. civ.
La termenul de judecata din 27 mai 2010, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. - temeiul juridic expres al cererii de revizuire.
Analizând cererea de revizuire din perspectiva dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele ce urmează:
În drept, potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. „revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:..(7) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate; aceste dispoziţii se aplică şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţe de recurs. În cazul când una dintre instanţe este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă".
Raţiunea reglementării prevăzută de dispoziţia legală susmenţionată o constituie, aşadar, necesitatea de a se înlătura o a doua hotărâre judecătorească pronunţată cu încălcarea principiului lucrului judecat.
Aceasta înseamnă că, în fapt, cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii, pentru a putea fi admisă; 1. să fi vorba de hotărâri definitive contradictorii: 2. hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricina - tripla identitate de obiect, părţi, cauza: 3. hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite: 4. să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat: 5. să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.
Ipoteza de fapt invocata de revizuientă în cauza de faţă, întemeiată pe faptul că instanţa Curţii de Apel Craiova, învestită cu soluţionarea unor cauze similare cu a sa, a pronunţat hotărâri potrivnice celei atacate cu revizuire, în sensul că a respins recursul intimatei şi a menţinut hotărârea instanţei de fond, nu poate fi valorificată în contextul unei cereri de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., întrucât, aşa cum rezultă cu evidenţă din expunerea de motive, hotărârile sunt pronunţate în dosare diferite, privind părţi diferite, ceea ce înseamnă neîndeplinirea cumulativa a cerinţelor textului de lege susmenţionat.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 2159 din 17 aprilie2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de revizuenta P.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 2159 din 17 aprilie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia a II-a civilă şi pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, formulată de revizuenta P.R.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3329/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 3307/2010. Civil. Pretenţii. Recurs → |
---|