ICCJ. Decizia nr. 3388/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3388/2010
Dosar nr. 32729/3/2008
Şedinţa publică din 1 iunie 2010
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 3 septembrie 2008, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamanta T.M. a chemat în judecată pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Primăria comunei Baloteşti, Primarul comunei Baloteşti solicitând obligarea acestora, la restituirea în natură pe vechiul amplasament, a terenului proprietatea sa, fostul lot 72, în suprafaţă de 5000 mp, din fosta moşie Preoţeşti Petreşti, teren situat pe raza comunei Baloteşti, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă, restituirea pe un alt amplasament, a unui alt teren din aceeaşi categorie şi corespunzător aceleiaşi valori.
În motivarea acţiunii, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 480 C. civ. şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, reclamanta a arătat că terenul menţionat a fost achiziţionat de autorul său I.D., de la SC M.R. prin convenţia nr. 7759 din 22 mai 1945, convenţie autentificată şi transcrisă de Tribunalul Ilfov, Secţia notariat, imobilul mai sus individualizat fiind ulterior, confiscat de stat.
Reclamanta a mai arătată că, după anul 1990 a formulat repetate cereri de restituire către autorităţile locale din comuna Baloteşti, în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 247/2005, care i-au fost respinse, iar autoritatea locală nu a făcut dovada că terenul expropriat în anul 1943, prin Decizia de expropriere nr. 26 din 22 decembrie 1943 pronunţată de Curtea de Apel, secţia a V-a civilă, este acelaşi cu cel vândut de SC M.R., fiind de notorietate că autorităţile locale, în cazuri similare, au atribuit alte terenuri din zonă unor persoane.
Pârâta Primăria comunei Baloteşti a invocat prin întâmpinare, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi a solicitat respingerea pe fond a acţiunii.
Pin sentinţa nr. 1760 din 21 noiembrie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea, apreciind că reclamanta nu a făcut dovada că I.D.D., cumpărătorul terenului este autorul reclamantei, I.I.
Instanţa a fond a reţinut că este lipsită de valoare probatorie, declaraţia de notorietate autentificată sub nr. 1364 din 7 noiembrie 2008 de Biroul Notarului Public A.S., conform căreia, I.I. este una şi aceeaşi persoană cu I.D. şi cu D.I., întrucât proba testimonială se administrează nemijlocit în faţa instanţei, iar această declaraţie nu se coroborează cu nicio altă probă din dosar.
Împotriva sentinţei tribunalului a declarat apel reclamanta, care a arătat că a depus la dosar înscrisuri, cu care probează calitatea sa de descendentă a autorului I.D., respectiv acte de stare civilă şi certificatul de calitate de moştenitor nr. 111 emis la 8 decembrie 2008, de acelaşi birou notarial.
Intimata Primăria comunei Baloteşti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, susţinând că terenul în litigiu nu a fost confiscat de statul comunist în perioada 1945-1989, iar convenţiile au fost încheiate cu încălcarea legii, terenul din care face parte şi lotul revendicat, fiind expropriat anterior vânzării prin Decretul nr. 1952/1943, învederând că terenurile nu pot fi restituite, dacă au făcut obiectul Legii nr. 18/1991, iar cererea formulată în temeiul acestui act normativ, i-a fost respinsă reclamantei.
Prin Decizia nr. 478 din 8 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul reclamantei T.M., a desfiinţat sentinţa tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, potrivit certificatului de calitate de moştenitor nr. 111 din 8 decembrie 2008 emis de Biroul Notarial Public A.S., (depus în apel la fila 11 dosar), reclamanta T.M. a făcut dovada legitimării procesuale de pe urma autorului proprietar, I.I. cunoscut şi sub numele de I.D., sau acela de D.I., conform declaraţiei autentificată sub nr. 1364/2008, fila 60 dosar fond.
Conform certificatului de calitate de moştenitor nr. 111 /2008 de pe urma autorului I.I. au rămas ca moştenitori, in calitate de fii, cu vocaţie la cota de ½ , fiecare: D.N., D.E., B.L. si B.V.
Instanţa de control judiciar ordinar a constatat că sunt incidente prevederile art. 84 din Legea nr. 36/1995, potrivit cărora, în cazul în care, nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul defunctului, ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea , se poate emite certificat de calitate de moştenitor, iar potrivit dispoziţiilor art. 1171 şi art. 1173 C. civ., precum şi art. 88 din Legea nr. 36/1995, până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de calitate de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor.
Considerând că, în acţiunea în revendicare ce formează obiectul litigiului de faţă, calitatea procesuală activă va face obiect de analiză numai sub aspectul lămuririi în ce măsură reclamanta poate solicita întregul imobil sau o cotă-parte din acesta şi în raport de celelalte excepţii invocate, anume lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei şi inadmisibilitatea acţiunii pe calea dreptului comun, faţă de cele reţinute, în sensul că terenul face obiectul unei legi speciale, respectiv Legea nr. 18/1991, (iar cererea formulată în temeiul acestei legi i-a fost respinsă), instanţa de apel a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, pentru lămurirea tuturor acestor aspecte.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice (D.G.F.P Bucureşti), criticând soluţia pronunţată, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât Decizia nr. 478 din 8 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, este nelegală sub aspectul calităţii procesuale active, susţinând că reclamanta nu a făcut dovada legitimării procesuale active, nici prin actele depuse în apel, nedovedind că are vocaţie la succesiunea autorului proprietar I.D. şi că acesta din urmă este una şi aceeaşi persoană cu D.I. şi I.I., proprietarul terenului ce se solicită a fi restituit.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru considerentele ce succed.
Este de observat că prin efectul deciziei de casare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul reclamantei T.M. împotriva sentinţei civile nr. 1760 din 21 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza spre rejudecare, la aceeaşi instanţă de fond.
S-a reţinut prin Decizia de casare că, instanţa de trimitere are a analiza raportul juridic dedus judecăţii prin acţiunea în revendicare, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 480 şi urm. C. civ., art. 44 Constituţie şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul admisibilităţii acţiunii în revendicare şi analizării excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive , invocată prin întâmpinarea depusă de Primăria comunei Baloteşti la fond, fila 11 dosar tribunal, stabilindu-se doar împrejurarea că reclamanta are vocaţie la terenul dobândit de autorul său.
Ca atare, instanţa a reţinut că s-a dovedit că I.D. a dobândit prin cumpărare de la SC M.R., (conform convenţiei nr. 7759 din 22 mai 1945), lotul nr. 72 din moşia Preoţeşti-Petreşti, un comoştenitor al acestui teren, fiind, în baza certificatului de calitate de moştenitor nr. 111 din 8 decembrie 2008, autorul reclamantei, D.N., (alături de ceilalţi comoştenitori, D.E., B.L. si B.V., care nu au formulat acţiune), astfel cum sunt indicaţi în cuprinsul acestui certificat de calitate de moştenitor.
Instanţa de casare a lămurit că reclamanta T.M., are vocaţie la succesiunea autorului proprietar al terenului, faţă de conţinutul certificatului de moştenitor nr. 99 emis la 9 aprilie 2004 de Biroul Notarului Public D.D., în calitatea de fiică, cu o cotă de din succesiunea defunctului D.N., acesta din urmă, în calitate de descendent (fiu) al proprietarului terenului, anume al lui D.I.
S-a stabilit că D.I., proprietarul terenului in litigiu este una şi aceeaşi persoană cu I.I. şi I.D., astfel cum rezultă indubitabil din declaraţia autentificată sub nr. 1364/2008 (fila 60 dosar fond), instanţa de trimitere, în rejudecare având a desluşi, chestiunile legate de admisibilitatea acţiunii în revendicare, calitatea procesuală pasivă a pârâtei Primăria comunei Baloteşti, întinderea dreptului reclamantei T.M., (în raport cu eventualii comoştenitori), fiind lămurită legitimarea procesuală activă a acesteia, în calitate de succesoare a proprietarului terenului ce formează obiectul litigiului dedus judecăţii.
Ca atare, recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice este nefondat, instanţa de apel apreciind corect, că reclamanta T.M. este succesoarea autorului proprietar, I.D., zis I.I., D.I., fiind vorba de una şi aceeaşi persoană.
Aşa fiind, Înalta Curte va respinge recursul făcând aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice (D.G.F.P. Bucureşti) împotriva deciziei nr. 478 din 8 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3387/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3386/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
