ICCJ. Decizia nr. 3413/2010. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3413/2010
Dosar nr. 840/45/2007
Şedinţa publică din 2 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1582 din 19 septembrie 2007 Tribunalul Iaşi, secţia civilă, a anulat ca netimbrată cererea de revizuire formulată de revizuentul P.I. împotriva deciziei civile nr. 11 din 7 ianuarie 2005 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Prin Decizia civilă nr. 562 din 12 decembrie 2007, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a anulat ca netimbrat recursul formulat de P.I. împotriva deciziei nr. 1582 din 19 septembrie 2007 a Tribunalului Iaşi, secţia civilă, decizie ce a fost menţinută.
Prin Decizia civilă nr. 39 din 8 februarie 2008, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a anulat ca netimbrată contestaţia în anulare formulată de P.I. împotriva deciziei nr. 562 din 12 decembrie 2007 a aceleiaşi instanţe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul, arătând că prin soluţia adoptată s-au încălcat dispoziţiile constituţionale şi ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, cererea fiind scutită de taxă de timbru.
Prin încheierea de şedinţă din 29 octombrie 2008, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, în condiţiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., dată fiind lipsa nejustificată a părţilor.
La data de 22 ianuarie 2010, din oficiu, instanţa a dispus repunerea pe rol a cauzei, în vederea discutării excepţiei perimării recursului la termenul de judecată din 2 iunie 2010.
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Recursul contestatorului P.I. a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, la data de 26 martie 2008, iar la data de 29 octombrie 2008 s-a dispus suspendarea judecării recursului în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., faţă de lipsa nejustificată a părţilor, care nu au solicitat judecata în lipsă.
De la acest moment nici una din părţi nu a mai efectuat vreun act de procedură, lăsând în nelucrare pricina care, din oficiu, a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ., părţile fiind legal citate pentru termenul din 2 iunie 2010.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., incident în cauză, „orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an".
Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancţiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei vreme îndelungată în judecată.
Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este dirimantă, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.
Pentru a interveni însă perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.
În speţă, de la data când a intervenit suspendarea (29 octombrie 2008) şi până la data repunerii pe rol din oficiu (22 ianuarie 2010) recurentul-contestator P.I. nu a întrerupt cursul perimării, lăsând în nelucrare recursul.
Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare se datorează culpei părţii, Înalta Curte constată incidenţa art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de contestatorul P.I. împotriva deciziei nr. 39 din 8 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3392/2010. Civil. Pretenţii. Contestaţie în... | ICCJ. Decizia nr. 3359/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
