ICCJ. Decizia nr. 363/2010. Civil. Pretenţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 363/2010
Dosar nr. 453/108/2008
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2010
Deliberând asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Reclamantul I.A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligat să-i plătească sumele de 500.000 Euro, reprezentând daune morale şi 5250 RON cheltuieli de judecată, acţiunea fiind întemeiată pe prevederile art. 998, art. 999 C. civ., Decretul nr. 31/1954 şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Motivându-şi acţiunea, reclamantul a arătat că a fost urmărit şi persecutat de organele de securitate, că în 1981 s-a stabilit în străinătate, iar în 1984 nu i s-a mai permis intrarea în ţară.
Prin sentinţa nr. 518 din 28 mai 2008, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia civilă, a fost respinsă acţiunea, ca fiind prescrisă.
Apelul declarat de reclamant a fost admis, prin Decizia nr. 269/A din 20 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, a fost desfiinţată sentinţa tribunalului şi a fost trimisă cauza, spre rejudecare, primei instanţe, reţinându-se că acesta a obţinut dosarul de urmărire informativă la data de 12 noiembrie 2007, iar acţiunea a fost înregistrată la data de 25 februarie 2008, înlăuntrul termenului de prescripţie de 3 ani.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă dreptul la acţiune era prescris la data introducerii acesteia.
Recursul este fondat.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că avea cunoştinţă despre faptul că era urmărit şi persecutat de organele de securitate în perioada 1971 – 1981 (anul stabilirii în străinătate), deci momentul în care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului la acţiune nu este cel al datei la care a luat cunoştinţă de dosarul de urmărire informativă, ci din decembrie 1989, când nu a mai existat nicio piedică în exercitarea acestui drept.
Cum acţiunea a fost înregistrată la Tribunalul Arad la data de 25 februarie 2008, prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor Decretului nr. 167/1958, constatând că întrucât termenul de 3 ani expirase, dreptul la acţiune era prescris.
În consecinţă, conform art. 314 C. proc. civ., recursul urmează a fi admis şi a fi modificată Decizia atacată, în sensul respingerii apelului declarat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D.
Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei nr. 269/A din 20 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Modifică Decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul I.A. împotriva sentinţei nr. 518 din 28 mai 2008 a Tribunalului Arad, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 365/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 36/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|