ICCJ. Decizia nr. 369/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 369/2010
Dosar nr. 3229/104/2008
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2010
Deliberând asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1627 din 14 octombrie 2008, Tribunalul Olt, secţia civilă, a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de A.R., vizând anularea dispoziţiei nr. 328 din 1 februarie 2006, emisă de Primăria comunei Voineasa, prin care s-a respins cererea de restituire în natură a imobilelor ce au făcut obiectul notificării nr. 322/N/2001 şi s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005.
Apelul declarat de reclamantă, a fost admis de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, care, prin Decizia nr. 7 din 8 ianuarie 2008, a schimbat sentinţa în sensul că admiţând contestaţia, a anulat în parte dispoziţia şi a dispus acordarea măsurilor reparatorii, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru imobilul notificat – clădire moară – către toate persoanele îndreptăţite, respectiv B.N., A.R. şi G.D.
A menţinut restul prevederilor dispoziţiei atacate.
În cauză, a declarat recurs în termen legal, primarul comunei Voineasa, fără a indica temeiul de drept.
Susţinerea de fapte şi afirmaţii, din cuprinsul cererii de recurs, nu este structurată din punct de vedere juridic, în aşa fel încât să se poată reţine, cel puţin din oficiu, o critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ. în limita cărora să se poată exercita controlul judiciar în recurs.
Recursul este nul.
Cauza recursului constă în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Aşadar, simpla nemulţumire a părţii de hotărârea pronunţată nu este suficientă, după cum nu este suficientă nici afirmaţia generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să îşi sprijine recursul pe cel puţin unul din motivele prevăzute limitativ de lege.
Potrivit art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Motivele de recurs sunt arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine publică.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la soluţia pronunţată şi la motivul de recurs invocat.
În prezenta cauză, recurentul nu s-a conformat exigenţelor cerute de art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Acesta a declarat recurs în termenul prevăzut de lege, dar nu a formulat critici care să facă posibilă încadrarea în textele invocate.
Instanţa investită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în măsura în care astfel de motive sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză.
De asemenea, Înalta Curte nu a constatat nici existenţa unor motive pe care, din oficiu, să le poată pune în discuţia părţilor şi asupra cărora să delibereze.
Susţinerile recurentului, care nu fac posibilă încadrarea în motivele de recurs invocate şi nici în alte motive din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu sunt susceptibile de a fi examinate pe fond şi, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de pârâta Primăria comunei Voineasa prin primar împotriva deciziei nr. 7 din 8 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Obligă recurenta la 1093 lei, cheltuieli de judecată faţă de intimaţii-reclamanţi A.R. şi G.D.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1167/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 365/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|