ICCJ. Decizia nr. 3646/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3646/2010
Dosar nr. 2836/109/2009
Şedinţa publică din 11 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub nr. 11232 din 19 august 2008, reclamanta G.M. a chemat în judecată pe pârâtul Primarul Municipiului Piteşti solicitând desfiinţarea dispoziţiei nr. 3028 din 15 iulie 2008 şi în consecinţă reconstituirea dreptului de proprietate pentru imobilele în litigiu. Prin cererea precizatoare depusă ulterior se solicită despăgubiri pentru imobilele situate în Piteşti, compuse din contravaloare teren în suprafaţă de 353 mp şi construcţie - casă de locuit.
Tribunalul Argeş prin sentinţa civilă nr.61 din 23 martie 2009 a admis acţiunea şi a dispus acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv pentru imobilul situat în Piteşti, compus din teren în suprafaţă de 353 mp şi construcţie în suprafaţă de 169,72 mp.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că reclamanta în calitate de colateral privilegiat şi în lipsa descendenţilor are vocaţie succesorală la moştenirea defunctei P.M. şi că a făcut pe deplin dovada dreptului de proprietate cu privire la imobilele solicitate prin notificare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Primarul Municipiului Piteşti aducând critici de nelegalitate şi netemeinicie, arătând în motivele de apel că trebuie să se ţină seama, la soluţionarea cauzei, şi de dispoziţia nr. 3035/2008 emisă tot de pârâtă pe numele moştenitoarei I.E. care are şi ea calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii de pe urma aceluiaşi defunct.
Curtea de Apel Piteşti prin Decizia civilă nr. 165/A din 27 noiembrie 2009 a respins apelul ca nefondat.
In considerentele deciziei s-a reţinut că apelanta nu critică de fapt legalitatea hotărârii apelate ci doar faptul că anterior a mai fost emisă o dispoziţie pe numele altui moştenitor, respectiv numitei I.E., pentru aceleaşi suprafeţe de teren şi că persoana respectivă a primit de asemenea despăgubiri. Privitor la acest aspect s-a menţionat că instanţa nu avea cum să conexeze acţiunea formulată de reclamantă cu o deciziei definitivă emisă de către apelantul-pârât în favoarea celeilalte moştenitoare, respectiv I.E., întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale ale conexării prevăzute de art. 164 C. proc. civ., în sensul că nu există un alt dosar aflat pe rolul unei instanţe de acelaşi grad. Pe de altă parte s-a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 dispoziţia sau după caz, Decizia motivată face dovada proprietăţii persoanei îndreptăţite, are forţa probantă a unui act autentic şi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Piteşti, fără a menţiona temeiul de drept şi fără a formula propriu-zis o critică a deciziei atacate.
Instanţa, în şedinţa publică din 11 iunie 2010 a invocat din oficiu excepţia nulităţii recursului, întrucât criticile formulate de aceasta nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Înalta Curte, cu privire la excepţia invocată, constată următoarele:
Potrivit art. 3021 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
În cuprinsul cererii de recurs cu care a învestit Înalta Curte, recurentul indică în mod cronologic etapele procesului civil, arătând pe scurt conţinutul fiecărei hotărâri pronunţate în cauza pendinte, fără a preciza motivele de nelegalitate ale deciziei recurate.
Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Înalta Curte constată că nu se pot reţine în speţa supusă analizei motive de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu în susţinerea casării/modificării deciziei recurate, care să determine incidenţa dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
În consecinţă, constatând că nu se pot identifica argumente care să permită instanţei configurarea vreunei critici în cazurile de nelegalitate precizate de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 302-303 C. proc. civ. şi art. 306 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Piteşti împotriva deciziei nr. 165/A din 27 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3649/2010. Civil. Marcă. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3641/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
