ICCJ. Decizia nr. 3904/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3904/2010
Dosar nr. 38563/3/2009
Şedinţa din 21 iunie 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererile înregistrate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, petenţii S.G., N.V., G.G., G.M., Ţ.A.C., E.N.A. au solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în considerentele şi dispozitivul Sentinţei civile nr. 353 din 25 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în sensul că numele lor au fost omise din cuprinsul acestei sentinţe, iar în cazul petentei E.N.A., aceasta a fost trecută, din eroare "E.N.A.".
Prin Sentinţa nr. 181 din 27 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia de necompetenţă materială şi şi-a declinat competenţa soluţionării cererilor de îndreptare a erorilor materiale strecurate în considerentele şi dispozitivul Sentinţei civile nr. 353 din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a se dezînvesti, instanţa a reţinut că, după data declarării neconstituţionalităţii actului normativ care a modificat competenţa materială de soluţionare a cererilor personalului din sistemul justiţiei, având ca obiect drepturi salariale, Curtea de Apel Bucureşti nu mai este instanţa competentă să se pronunţe asupra cererilor de îndreptare a erorilor materiale, ce au caracter accesoriu.
Urmare declinării de competenţă, cauza a fost apoi înregistrată, la data de 30 august 2009, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin Sentinţa nr. 1360 din 17 februarie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, la rându-i, s-a dezînvestit, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererilor de îndreptare a erorilor materiale strecurate în dispozitivul Sentinţei civile nr. 353 din 25 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
A reţinut că, potrivit art. 281 C. proc. civ., "erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, cât şi alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere".
Încheierile pronunţate în temeiul art. 281 C. proc. civ., conform art. 2813(1) C. proc. civ. sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispoziţiilor potrivnice ori completarea, tribunalul reţinând că din coroborarea celor două texte de lege mai sus menţionate, Curtea de Apel Bucureşti este instanţa competentă a soluţiona cererile de îndreptare a erorilor materiale.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru regulatorul de competenţă.
Învestită pe calea regulatorului de competenţă, Înalta Curte va stabili în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, competenţa de soluţionare a cererilor de îndreptare pentru următoarele considerente.
Este de observat că, potrivit dispoziţiilor art. 281 (1) şi (2) C. proc. civ., asupra erorilor, omisiunilor cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri, care pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu.
Cât priveşte competenţa de soluţionare a cererilor de îndreptare a erorilor materiale strecurate în considerentele şi dispozitivul Sentinţei civile nr. 353 din 25 noiembrie 2008, cum această hotărâre este pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, iar cererile de îndreptare vizează sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, fiind cereri incidentale, acestea sunt de competenţa instanţei care a dat hotărârea a cărei îndreptare se urmăreşte a se obţine.
Având această natură incidentală, cererile de îndreptare vor fi soluţionate de instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei îndreptare se solicită, în speţă, Curtea de Apel Bucureşti, în considerarea prevederilor art. 281(2) C. proc. civ., astfel cum în mod corect a apreciat Tribunalul Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3902/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 3905/2010. Civil. Partaj de folosire. Recurs → |
|---|
