ICCJ. Decizia nr. 4051/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4051/2010
Dosar nr. 2372/99/2007
Şedinţa publică de la 29 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2059 din 07 noiembrie 2007, Tribunalul Iaşi a respins contestaţia formulată de reclamantul K.A. având ca obiect anularea dispoziţiei din 15 martie 2007, pronunţată de Primarul municipiului Iaşi.
Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, prin Decizia nr. 99 din 4 iunie 2008 a respins ca tardiv apelul declarat de reclamantul K.A.
La data de 1 august 2008, reclamanta K.A. a declarat recurs împotriva deciziei pronunţată în apel.
Prin încheierea din 28 aprilie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a dispus, în temeiul prevederilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului, luând act că niciuna din părţi nu s-a prezentat la strigarea pricinii şi nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 6 mai 2010, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol, pentru a se verifica incidenţa dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.
Deşi citate cu menţiunea de a preciza dacă stăruie în soluţionarea recursului, părţile nu au înţeles să răspundă acestei solicitări şi nici să se prezinte la termenul fixat, din 29 iunie 2010.
Se constată că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 248 şi urm. C. proc. civ., recursul fiind perimat de drept, ca o consecinţă a lipsei de stăruinţă a părţilor în desfăşurarea activităţii judiciare.
Astfel, perimarea sancţionează dezinteresul manifestat de părţi în îndeplinirea obligaţiilor procesuale şi se întemeiază pe o prezumţie de abandonare a judecăţii, o atare prezumţie fiind dedusă din simplul fapt al rămânerii litigiului în nelucrare un anumit interval de timp, stabilit de lege.
Ca o condiţie a perimării, culpa procesuală exprimă tocmai caracterul de sancţiune al acestei instituţii de drept procesual civil.
În speţă, suspendarea judecăţii dăinuie de mai mult de un an, interval în care, din culpa părţilor, s-a înregistrat lipsa oricărei activităţi procesuale.
Ca atare, în considerarea celor ce preced, urmează a se constata că recursul este perimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamantul K.A. împotriva Deciziei civile nr. 99 din 4 iunie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă .
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4050/2010. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 4057/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
