ICCJ. Decizia nr. 4063/2010. Civil. Revizuire
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4063/2010
Dosar nr. 14828/1/2004
Şedinţa publică de la 29 iunie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 3937 din 25 mai 2004 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă, s-a admis recursul declarat de pârâta SC T.M. SA Iaşi împotriva Deciziei nr. 31 din 25 aprilie 2003 a Curţii de Apel Iaşi şi, în consecinţă, s-a respins apelul declarat de reclamanţii C.M.C., P.L.R. şi L.G. împotriva sentinţei nr. 922 din 11 noiembrie 2002 a Tribunalului Iaşi, pe care a păstrat-o.
La data de 24 iunie 2004, C.M.C., P.L.R. şi L.G. au formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei pronunţată de instanţa supremă, invocând dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi pct. 5 C. proc. civ.
Prin încheierea din 12 septembrie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a dispus, în temeiul prevederilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului până la soluţionarea irevocabilă a Dosarului nr. 2372/2006 al Curţii de Apel Iaşi, la cererea revizuenţilor.
La data de 23 aprilie 2010, din oficiu, cauza a fost repusă pe rol, pentru a se verifica incidenţa dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ.
Deşi citate cu menţiunea de a preciza dacă stăruie în soluţionarea cererii de revizuire, părţile nu au înţeles să răspundă acestei solicitări şi nici să se prezinte la termenul fixat, din 29 iunie 2010.
Din fişa de Ecris - Programul informatic pentru verificarea dosarelor, rezultă că Dosarul nr. 2372/2006 al Curţii de Apel Iaşi ce a format obiectul cererii de suspendare formulată de revizuenţi, a fost soluţionat la data de 25 octombrie 2006 prin respingerea apelului declarat de SC T.M. SA Iaşi, hotărâre rămasă irevocabilă prin respingerea recursului ca nefondat prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 26 iunie 2007.
Se constată că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 248 şi urm. C. proc. civ., cererea de revizuire fiind perimată de drept, ca o consecinţă a lipsei de stăruinţă a părţilor în desfăşurarea activităţii judiciare.
Astfel, perimarea sancţionează dezinteresul manifestat de părţi în îndeplinirea obligaţiilor procesuale şi se întemeiază pe o prezumţie de abandonare a judecăţii, o atare prezumţie fiind dedusă din simplul fapt al rămânerii litigiului în nelucrare un anumit interval de timp, stabilit de lege.
Ca o condiţie a perimării, culpa procesuală exprimă tocmai caracterul de sancţiune al acestei instituţii de drept procesual civil.
În speţă, suspendarea judecăţii dăinuie de mai mult de 3 ani, interval în care, din culpa părţilor, s-a înregistrat lipsa oricărei activităţi procesuale.
Ca atare, în considerarea celor ce preced, urmează a se constata că cererea de revizuire este perimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuenţii C.M.C., P.L.R. şi L.G. împotriva Deciziei civile nr. 3937 din 25 mai 2004 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă .
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4062/2010. Civil. Anulare act. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 4064/2010. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
