ICCJ. Decizia nr. 4137/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 4137/2010

Dosar nr. 2075/105/2007

Şedinţa din Camera de consiliu din 1 iulie 2010

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 6068 din 28 mai 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a fost admis recursul declarat de reclamanţii S.N. şi S.E. împotriva Deciziei civile nr. 170 din 10 iunie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie, înalta Curte a reţinut, în esenţă, următoarele:

Terenul în litigiu, ce a făcut obiectul notificării formulate de recurenţii - contestatori în suprafaţă de 3.858 mp, situat în punctul „La câmp M.R." a avut destinaţia de teren arabil situat în extravilanul localităţii Ploieşti, aşa cum rezultă din actele de proprietate aflate la dosar şi din raportul de expertiză (fila 95 dosar fond).

În raport cu situaţia juridică stabilită, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată cum au stabilit cele două instanţe.

Potrivit art. 292 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de apel nu se poate pronunţa asupra altor motive, mijloace de apărare şi dovezi decât cele indicate de prima instanţă, astfel că în mod corect a fost respinsă cererea recurenţilor de a identifica unităţile deţinătoare a terenurilor şi trimiterea notificărilor comisiei comunale orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991.

A mai susţinut că este nefondată critica referitoare la respingerea probei cu o nouă expertiză tehnică pentru identificarea terenului în litigiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti având prim termen de judecată la data de 22 septembrie 2009.

La termenul de judecată din data de 8 decembrie 2009 contestatorii S.N. şi S.E. au învederat instanţei că au formulat o contestaţie la titlu împotriva Deciziei nr. 6068 din 18 mai 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civila şi de proprietate intelectuală, pe motiv că între considerentele deciziei şi dispozitiv există contradicţie solicitând lămurirea dispozitivului.

În temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel Ploieşti a dispus suspendarea judecăţii până la soluţionarea contestaţiei.

La termenul de judecată din data de 1 iulie 2010 contestatorul S.N. prin apărător a precizat că obiectul acţiunii îl reprezintă lămurirea dispozitivului Deciziei civile nr. 6068 din 28 mai 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.

Dintr-o regretabilă eroare din considerentele deciziei civile mai sus menţionate lipsesc câteva argumente care au fundamentat soluţia de admitere a recursului contestatorilor, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă şi anume:

Aşa cum rezultă din considerentele sentinţei civile nr. 1093 din 2 aprilie 2008 a Tribunalului Prahova, terenurile solicitate de către contestatori intra sub incidenţa art. 8 din Legea nr. 10/2001, fiind situate la data preluării în extravilanul municipiului Ploieşti.

La fila 112 dosar fond, există adresa din 28 februarie 2008 emisă de Primăria Municipiului Ploieşti, D.G.D.U., din care rezultă că „potrivit planului cadastral din anul 1973, întocmit pentru lucrarea de „Introducere cadastru funciar" în municipiul Ploieşti, terenul ce-l revendicaţi conform planului de situaţie întocmit de expertul topo P.D., se află situat pe teritoriul administrativ al municipiului Ploieşti".

Or, din considerentele deciziei civile recurate rezultă că terenurile în litigiu la data notificării erau situate în extravilanul localităţii Ploieşti iar în prezent sunt evidenţiate în intravilan şi ocupate de construcţii şi spaţiile necesare funcţionării acestora.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidenţa acestei legi, terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.

În cauza dedusă judecăţii, împrejurările de fapt ale cauzei nu au fost pe deplin stabilite.

Astfel se constată ca instanţa de apel a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, argumentat de faptul ca terenurile în litigiu la data notificării erau situate în extravilanul localităţii Ploieşti.

O asemenea concluzie nu este fundamentată prin probatoriul administrat.

În aceste condiţii instanţa de apel cu ocazia rejudecării va dispune completarea probatoriilor în vederea stabilirii cu exactitate dacă terenul în litigiu la data notificării reclamanţilor, era sau nu în intravilanul localităţii Ploieşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite cererea, înlocuieşte considerentele Deciziei civile nr. 6068 din 28 mai 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în Dosarul nr. 2075/105/2007 cu considerentele reţinute prin prezenta încheiere.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iulie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4137/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs