ICCJ. Decizia nr. 4504/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4504/2010
Dosar nr. 2047/117/2007
Şedinţa publică din 16 septembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 24 aprilie 2007, reclamanta R.M. în contradictoriu cu pârâta U.T. Cluj-Napoca a solicitat anularea Deciziei nr. 6418 din 23 martie 2007 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia la restituirea în natură a imobilului situat în Cluj Napoca.
In motivarea acţiunii neîntemeiate în drept, reclamanta a susţinut următoarele:
- este moştenitoarea imobilului notificat înregistrat în C.F. 138974 Cluj, nr.top 1098/2/2, trecut în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 275/1968, cu plata unor despăgubiri nesemnificative;
- prin Decizia a cărui anulare se solicită, pârâta a dispus acordarea de despăgubiri băneşti, pentru imobilul revendicat respingând cererea de restituire în natură a acestuia;
Prin sentinţa civilă nr. 407 din 19 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. 2047/117/2007 s-a admis acţiunea reclamantei şi în consecinţă s-a dispus:
- dezmembrarea parcelei cu nr. top 1097/1098/1, 1098/2/2 conform raportului de expertiză întocmit şi completat de expert E.D., în parcela cu nr. top nou 1097/1, 1098/1/1, 1098/2/2/1 în suprafaţă de 31115 mp şi parcela cu nr. top nou 1097/2, 1098/1/2, 1098/2/2/2 în suprafaţă de 525 mp.
- anularea Deciziei nr. 6418 din 23 martie 2007, emisă de pârâtă şi restituirea în natură a suprafeţei de 525 mp, condiţionat de restituirea sumei cu titlu de despăgubiri la expropriere, actualizate la data plăţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut următoarele:
Prin Decizia contestată, s-a respins cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului teren cu nr. top 1098/2/2, aflat în proprietatea U.T. Cluj şi înscris în C.F. nr. 138974 Cluj, motivat pe faptul că terenul este ocupat de alei, spaţii verzi şi infrastructura subterană şi s-a propus acordarea de despăgubiri.
Printr-o altă decizie cu nr. 41139 din 12 decembrie 2006 emisă de Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a dispus restituirea în natură a cotei de 1/2 dintr-un teren în suprafaţă de 201 mp, precum şi din construcţia înscrisă în C.F. nr. 175 Cluj nr. top. 1098/2/ 1.
Terenul în suprafaţă de 1453 mp evidenţiat pe parcela nr.top 1098/2 a fost expropriat cu plata unei despăgubiri legale.
Imobilul înscris iniţial în C.F. 175 Cluj, cu nr.top 1098 a fost dezmembrat, rămânând înscris în C.F. parcela cu nr. top 1098/2/1 în suprafaţă de 56 stj., celălalt nr. top fiind transcris în altă C.F., în favoarea pârâtei.
Reclamanta este îndreptăţită la cota de 1/2 din terenul înscris pe parcela cu nr.top 1098/2/1, restituindu-se în natură o suprafaţă de 285 mp.
Restul suprafeţei de teren este ocupată de platforma drumului de acces, o alee de acces, reţele electrice, de apă, canalizare, gaz şi spaţii verzi.
In cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia nr. 295 A din 6 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, s-a respins apelul declarat de pârâtă.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
- imobilul casă, curte şi suprafaţa terenului fiind de 460 stj. a fost înscris în C.F. nr. 175 Cluj sub nr. top 1098/2 de sub A + 2,
- în anul 1971 imobilul a fost împărţit în două parcele cu nr. 1098/2/1 în suprafaţă de 56 stj.p.(201 mp) şi nr.1098/2/2 în suprafaţă de 404 stj.p.(1453 mp),
- în baza Protocolului nr. 7630 din 14 iulie 1999 U.T. din Cluj-Napoca este unitatea deţinătoare a imobilului, iar conform certificatului de calitate de moştenitor nr. 130 din data de 23 iunie 2003 emis de notarul public J.E., reclamanta este moştenitoarea fostei proprietare tabulare K.M. în calitate de fiică,
- din concluziile raportului de expertiză efectuat în primă instanţă, rezultă că suprafeţele de teren, de 285 şi 239,5 mp sunt libere şi pot fi restituite în natură.
Prin neconvocarea părţilor la efectuarea suplimentului de expertiză nu se reţine o vătămare a părţilor, în sensul art. 105 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva deciziei pronunţate în apel, pârâta a declarat recurs prin care a solicitat modificarea deciziei pronunţate în apel, în sensul admiterii apelului şi pe fond respingerea acţiunii formulate de reclamantă.
In susţinerea motivelor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta a arătat că, în mod greşit s-a apreciat că suprafaţa de 525 mp poate fi restituită în natură, deoarece cele două terenuri ce alcătuiesc suprafaţa acordată nu sunt libere, deoarece sunt afectate de amenajări de utilitate publică, în sensul art. 59 alin. (2) lit. c) din Ordinul nr. 1943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii.
Analizând criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed:
Prin Decizia nr. 6418 din 23 martie 2007 emisă de recurenta pârâtă, a cărei anulare a fost dispusă de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel, a fost respinsă cererea reclamantei de restituire în natură a imobilului - teren cu nr. 1098/2/2/2 C.F. nr. 138974 Cluj, în suprafaţă de 460 stj.p.
In motivarea deciziei s-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 terenul este ocupat de alei, spaţii verzi şi construcţii subterane, astfel că nu poate fi restituit în natură, propunându-se reclamantei acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale.
Din raportului de expertiză, efectuat în cauză, fila 103 dosar fond, reiese că o suprafaţă de 285 mp, cu nr. topo 1098/2/2 este liberă de construcţii şi reţele subterane şi poate fi restituită în natură, iar o altă suprafaţă de teren de 239,5 mp care nu face parte din imobilul revendicat, dar se află în continuarea acestuia, poate fi restituită în natură, în compensare, pentru suprafaţa de teren ocupată.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea 10/2001 „în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au edificat construcţii noi, autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
Sintagma "amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale aşa cum rezultă din cuprinsul art. 10.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a legii, aprobate prin HG nr. 250/2007, vizează acele suprafeţe de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunităţii, precum căi de comunicaţie (străzi, alei, trotuare), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spaţii verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale, nu sunt aplicabile cauzei.
Faptul că o suprafaţă de teren este spaţiu verde şi este traversată de conducta de gaz ce alimentează o construcţie proprietatea reclamantei, nu înseamnă că devin aplicabile prevederile art. 10.3 din HG nr. 250/2007, deoarece o amenajare de utilitate publică este destinată, prin definiţie, a servi nevoilor comunităţii.
Or, în cauză nu s-a dovedit o astfel de destinaţie a suprafeţei de teren în litigiu.
Pentru toate aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
In raport, de prevederile art. 274 C. proc. civ. recurenta va fi obligată la plata sumei de 1785 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata-reclamantă R.M.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă U.T. Cluj Napoca împotriva deciziei civile nr. 295/A din 06 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, ca nefondat.
Obligă pe recurenta-pârâtă la plata sumei de 1785 lei, cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă R.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4507/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4503/2010. Civil. Exequator (recunoasterea... → |
|---|
