ICCJ. Decizia nr. 4816/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4816/2010
Dosar nr. 4631/30/200.
Şedinţa publică din 30 septembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 181 din 29 iunie 2008 pronunţată în dosarul nr. 4631/30/2007, Tribunalul Timiş a respins cererea reclamantului K.L. prin mandatar I.L., având ca obiect contestaţie formulată în baza Legii nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel s-a reţinut că, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 – republicată, nu intră în sfera de aplicare a acestei legi terenurile situate în intravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim politic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 – republicată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul aducând critici de nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Timişoara prin Decizia nr. 157 din 19 iunie 2008 a respins ca nefondat apelul.
În considerentele deciziei s-a reţinut că terenurile din extravilan cât şi construcţiile aflate pe aceste terenuri sunt supuse dispoziţiilor legilor fondului funciar.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamantul invocând incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În şedinţa publică din 5 februarie 2009, s-a dispus prin încheiere suspendarea judecării recursului întrucât la strigarea pricinii s-a constatat că niciuna din părţi nu s-a înfăţişat.
La data de 29 iulie 2010 din oficiu s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, pentru a se pune în discuţie perimarea cererii de recurs având în vedere că a trecut mai mult de un an de la data suspendării.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:
Potrivit art. 248 C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de 1 an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.
Termenul perimării nu curge cât timp, fără vina părţii, cererea nu a ajuns încă la instanţa competentă să o judece sau nu se poate fixa termen de judecată.
În speţă, recurentul K.L. nu a stăruit în soluţionarea recursului aproape 1 an şi jumătate de la suspendare.
Întrucât în cauză sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a constata perimat recursul declarat de reclamantul K.L. împotriva deciziei nr. 157 din 19 iunie 2008 a Curţii de Apel Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamantul K.L. împotriva deciziei civile nr. 157 din 19 iunie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4815/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 4820/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
