ICCJ. Decizia nr. 4968/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4968/2010
Dosar nr. 9092/300/2009
Şedinţa din 4 octombrie 2010
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 09 decembrie 2008 sub nr. 17856/180/2008, reclamanta P.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii P.C.A. şi P.C., să se constate deschisă succesiunea defunctului C.P., cu ultimul domiciliu în Bacău, s jud. Bacău, să se constate calitatea părţilor de moştenitori, componenţa masei succesorale şi să se dispună ieşirea din indiviziune asupra acestei mase succesorale, cu stabilirea cuantumului pasivului succesoral la suma de 500 lei, constând în cheltuieli de înmormântare şi primul parastas.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că masa succesorală de pe urma defunctului se compune din apartamentul nr. 13 situat în Bacău, jud. Bacău, o casă şi un teren situate în jud. Neamţ, precum şi faptul că, în calitate de soţie supravieţuitoare, deţine o cotă de 5/8 din masa succesorală, iar pârâţii, în calitate de descendenţi, cota de 3/8 împreună.
Prin încheierea pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul cu nr. de mai sus la data de 07 mai 2009, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2, reţinând că din certificatul de deces al defunctului a cărui succesiune se dezbate rezultă că ultimul domiciliu al acestuia a fost în raza teritorială a sectorului 2.
La rândul ei, Judecătoria sector 2 a invocat excepţia de necompetenţă teritorială şi, prin sentinţa civilă nr. 406 din 18 ianuarie 2010 a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat ivit conflictul de competenţă şi a sesizat instanţa supremă pentru regulator de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a apreciat asupra incidenţei în cauză a dispoziţiilor art. 14 pct. 2 C. proc. civ. şi faptul că ultimul domiciliu al defunctului a fost în raza Judecătoriei Bacău, fiind irelevantă în acest sens menţiunea de pe certificatul de deces, care vizează locul decesului, iar nu pe cel al ultimului domiciliu.
Legal învestită, conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să constate că aparţine competenţa soluţionării cauzei Judecătoriei Bacău.
Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., sunt de competenţa instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moştenire, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altora.
În speţă, ultimul domiciliu al defunctului a cărui succesiune se dezbate s-a aflat în Bacău, împrejurarea că în certificatul de deces apare menţionat locul decesului în Bucureşti, sectorul 2 fiind lipsită de relevanţă.
În acelaşi certificat de deces este indicat domiciliul defunctului (în Bacău), menţiune care, coroborată cu răspunsul la interogatoriu al reclamantei (care a precizat că decesul a intervenit la Spitalul Fundeni din Bucureşti) conduce la concluzia că ultimul domiciliu s-a aflat pe raza teritorială a Municipiului Bacău.
În consecinţă, văzând dispoziţiile art. 14 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi pe cele ale art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să stabilească instanţa competentă în soluţionarea pricinii ca fiind Judecătoria Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4984/2010. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4974/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
