ICCJ. Decizia nr. 5023/2010. Civil. Partaj judiciar. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5023/2010
Dosar nr. 7308/1/2009
Şedinţa publică din 6 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de sesizare a instanţei, revizuenta I.M.R. a solicitat în contradictoriu cu intimata P.C., revizuirea Deciziei civile nr. 416 din 10 martie 2009 pentru următoarele motive:
În anul 2004 s-a format Dosarul nr. 13637/2004 la Judecătoria Sectorului 3, la data de 28 octombrie 2004. Nu cunoaşte faptul formării Dosarului nr. 13287/301/2004 care a fost menţinut până la curtea de apel.
La data de 26 ianuarie 2006 s-a pronunţat sentinţa civilă la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, atacată de toate părţile.
La data de 5 aprilie 2006 a fost înregistrată la secţia a IV-a civilă, a Tribunalului Bucureşti apel, iar la data de 18 mai, apare menţiunea soluţionat, alături de alte două date trecute la rubrica pronunţare, instanţa respingând apelul ca nefondat.
Prin aceste căi de atac au fost încălcate: principiul egalităţii părţilor în proces; principiul contradictorialităţii; principiul oralităţii; s-a schimbat obiectul cauzei; a fost greşit aplicată legea; greşit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat judecata cauzei secţiei civile, a Curţii de Apel Bucureşti care deja pronunţase o soluţie de respingere i-au fost ignorate probele din dosar, nu există identitate între minută şi dispozitiv chiar începând de la instanţa de fond.
Solicită admiterea cererii.
La termenul din 9 iunie recurenta a formulat în scris precizări referitoare la temeiul juridic al cererii de revizuire şi sesizare a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 322 pct. 1 C. proc. civ.
Astfel cu privire la temeiul cererii de revizuire recurenta a indicat dispoziţiile art. 322 pct. 1, 2 şi 5 C. proc. civ. constând în următoarele:
Motivarea cererii pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ.
Intimata P.I.C. a investit la 28 octombrie 2007 Judecătoria sectorului 3 Bucureşti cu o acţiune prin care a solicitat ieşirea din indiviziune asupra terenului şi spaţiilor comune aferente imobilului din sector 3, în suprafaţă de 346,47 mp, stabilirea unui drept de servitute, obligarea la plata contravalorii lipsei de folosinţă a spălătoriei comune în ultimii trei ani, obligarea la demolarea garajului, a cuştii câinelui şi desfiinţarea viţei de vie.
Instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut deoarece actele de proprietate atestă doar suprafaţa de 446,62 mp, iar problema indiviziunii nu se pune deoarece nu au fost coproprietare pe întreg terenul, recurenta fiind proprietara apartamentului compus din construcţii şi teren. Tot astfel instanţa nu a aplicat corect dispoziţiile legii în materie de prescripţie, deoarece acţiunea reclamantei promovată în octombrie 2004 era prescrisă în conformitate cu art. 1 Decret nr. 167/1958 în raport cu data autentificării actului său de proprietate în anul 1971.
Motivarea cererii pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
Textul citat este incident deoarece susţinerile expertului omologate de instanţă sunt false, sens în care a formulat şi o plângere penală împotriva expertului.
Sesizarea Curţii Constituţionale vizează neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 323 alin. (1) şi (3) şi 326 alin. (3) C. proc. civ., circumscrise în instanţă la termenul din 9 iunie 2010.
Intimata P.I.C. a formulat întâmpinare invocând excepţiile lipsei calităţii procesuale active a recurentei şi a autorităţii de lucru judecat.
Examinând cererea formulată de recurentă instanţa reţine următoarele:
Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ. urmează a fi respinsă, deoarece competenţa de soluţionare a cererii de revizuire este stabilită în funcţie de caracterul extraordinar al acestei căi de atac, fără ca accesul la justiţie să fie îngrădit ori dreptul la un proces echitabil al părţii, competenţa materială funcţională a instanţei fiind stabilită în raport de trăsăturile specifice ale acestei căi de atac (retractare, întemeiată pe împrejurări noi, determinate limitativ prin lege).
Referitor la judecata cererii de revizuire formulată de parte instanţa reţine că potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ. cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă şi a cărei revizuire se cere.
În cauză instanţa care a pronunţat hotărârea supusă revizuirii este Curtea de Apel Bucureşti, situaţie în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport de dispoziţiile legale citate urmează a-şi declina competenţa de soluţionare a cauzei, instanţei competente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Declină competenţa de soluţionare a cerererii de revizuire formulată de revizuienţii I.M.R. şi I.R.A. împotriva Deciziei nr. 416 din 10 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5019/2010. Civil. Partaj judiciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5026/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
