ICCJ. Decizia nr. 5026/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5026/2010
Dosar nr. 3372/1/2002
Şedinţa publică din 6 octombrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 304 din 30 martie 2001 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins cererea formulată de reclamanta C.C.I. a României în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin M.F.P., M.C.C. privind revendicarea imobilului din Bucureşti, sector 1 compus din construcţie şi teren aferent în suprafaţă de 1.957 mp şi a admis cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului M.C.C. formulată de Biblioteca Naţională a României.
În motivarea sentinţei s-a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada faptului că este succesoarea în drepturi a fostei C.C.I. Bucureşti.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins prin Decizia nr. 594/ A din 21 decembrie 2001 a Curtii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă care a menţinut sentinţa.
Impotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamanta susţinând că este continuatoarea fostei persoane juridice.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la termenul din 4 iunie 2003, în baza dispoziţiilor art. 47 din Legea 10/2001 judecarea recursului a fost suspendată până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei formulată în temeiul legii speciale. Ulterior, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, fixându-se termen pentru astăzi 6 octombrie 2010.
Reclamanta a depus o petiţie la dosar prin care a învederat că imobilul a fost retrocedat definitiv prin Decizia nr. 6495/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. cererea de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc. civ. perimarea se poate constata şi din oficiu.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de un an să nu se fi săvârşit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este şi situaţia în speţă, unde, după soluţionarea irevocabilă a contestaţiei prin decizia nr. 6495/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, părţile au lăsat să treacă un interval de timp peste cel prevăzut de lege, de un an, fără să fi săvârşit vreun act de procedură în vederea reluării judecării căii de atac.
Cum dosarul a fost lăsat în nelucrare mai mult de un an din culpa părţilor, conform art. 248 alin. (1) şi 252 alin. (1) C. proc. civ. urmează a se constata perimarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta C.C.I. a României şi a Municipiului Bucureşti împotriva Deciziei nr. 594/ A din 21 decembrie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5023/2010. Civil. Partaj judiciar. Revizuire -... | ICCJ. Decizia nr. 5029/2010. Civil → |
|---|
